Progesteronul este un hormon sexual (steroid) feminin, derivat la fel ca și hormonii estrogenici din colesterol. Împreună cu estrogenul, este unul dintre cei doi hormoni ovarieni principali, fiind cunoscut în special pentru rolul său esențial în procreere. Este secretat în principal de catre ovare, după ovulatie, în a doua jumătate a ciclului menstrual și într-o cantitate mai mică de către glandele suprarenale, țesutul adipos (grăsime) din organism. La barbați testicolele sintetizează în mod normal mici cantități de progesteron. Daca femeia rămâne insărcinată, după 6 săptămâni de la concepție progesteronul este secretat și de către placentă. Progesteronul este precursorul mai multor hormoni de origine steroidă precum: estron, estradiol, testosteron.

Efectele fiziologice ale progesteronului sunt realizate prin legarea acestuia de niste proteine numite: receptor de progesteron care se găsesc în înteriorul celulelor din ovare, sâni, hipotalamus, hipofiza și în celulele responsabile pentru formarea oaselor.

Rolul progesteronului in organism.

Progesteronul are rol esențial în ciclul menstrual, în fertilitatea sistemului de reproducere feminin, a dezvoltării fetale și în menținerea sarcinii. Astfel:

– în a 15-a zi a ciclului ovarian, dupa faza foliculară și ovulatie, urmează faza progestativă (luteică) în care foliculul rupt în urma eliminării ovulului (ovulația), se întăreste și se îngroașă, având culoarea galbenă – se transformă în așa numitul corp galben care secretă în continuare estrogeni, dar va mai produce acum și progesteron;

– în această fază progestativă, progesteronul pregatește mucoasa uterină (endometrul) pentru o eventuală sarcină (respectiv pentru implantarea embrionului în uter), modificări locale care ating un maxim în ziua a 20-a ciclului ;

– dacă nu a avut loc fecundarea, corpul galben degenerează cu 4 zile înainte de menstruație (ziua a 24-a), scade brusc secreția de progesteron și începe involuția mucoasei uterine, fenomen ce va genera mici hemoragii, care constituie menstruația (4-5 zile), după care se reîncepe un nou ciclu ovarian;

– daca ovulul a fost fertilizat, dupa 6 săptămâni de la concepție (8 saptămâni de la ultima menstruație), placenta devine suficient de matură pentru a secreta o cantitate mai mare de progesteron (comparativ cu faza progestativă) care va contribui la hranirea embrionului fetal. La termen, placenta produce aproximativ 250 mg progesteron pe zi;

– asigură absența contracțiilor ritmice ale mușchilor uterini în sarcina;

– pregătește glandele mamare pentru secreția lactată;

– inhibă o nouă ovulație în timpul sarcinii;

– are roluri importante în întregul organism: ajută la formarea și nutriția structurii osoase (la menopauză progesteronul se constituie ca tratament pentru prevenirea osteoporozei), facilitează acțiunea hormonului tiroidian, adjuvant în normalizarea glicemiei.

– reglează ciclul menstrual, reducând dominația estrogenului în organism (în caz de dezechilibru hormonal);

– la menopauză secreția de progesteron se reduce aproape complet.

Progesteronul ca și hormonii estrogenici se află sub reglarea hormonală din creier: hormonul luteinizant (LH) si hormonul stimulator folicular (FSH) .

Analiza nivelului progesteronului în organism trebuie facută la 7 zile după ovulație (de regulă, ziua 21), moment în care progesteronul atinge cote maxime. Ovulația nu este o data fixă (ziua a 21), deoarece nu toate femeile ovuleaza in ziua a 14-a a ciclului menstrual. Pentru a determina exact ziua ovulatiei, aceasta trebuie monitorizată specific. Daca totuși, femeia nu cunoaște când are loc ovulația, analiza nivelului progesteronului se face în ziua 21 de ciclu, se repetă la fiecare 3 zile, până este confirmată ovulația și se ajunge la un nivel ridicat de progesteron. Analiza se oprește când valorile progesteronului încep din nou să scadă. Înainte de ovulație valoarea progesteronului e mai mică de 1,5 ng/ml, la 7 zile dupa ovulație valoarea progesteronului trebuie să fie mai mare de 15 ng/ml.

Excesul de progesteron în organism poate fi cauzat de terapia de substituție hormonală sau administrarea de anticoncepționale. Poate apare și în cazul tumorilor ovariene și sindromului androgenital. Se manifestă prin uscăciune vaginală, cantitate scazută a menstrei, sensibilitate a sânilor, deficiență funcțională de estrogen, oboseală, somnolență, melancolie.

Nivelul scazut de progesteron poate fi datorat excesului de estrogeni, administrării anumitor medicamente, rezistență la insulină, stres, inactivitate, apare și în caz de insuficiență ovariană, insuficiența corpului galben, lipsa ovulației. Cele mai frecvente manifestări sunt: infertilitate, dureri premenstruale, cicluri menstruale neregulate, abundente, cu cheaguri de sânge în timpul menstruației, atrofie vaginală, mastopatie fibrochistică, chisturi pe ovare și col uterin, fibroame, polipi, endometrioză, afecțiuni tiroidiene, creștere în greutate, retenție de apă, depresie, atacuri de panică, sângerări în sarcină, iminență de avort, avorturi spontane repetate.

Actualmente, prin prisma observațiilor clinice îndelungate, mulți medici consideră că un exces de estrogeni este asociat de multe ori cu un nivel scăzut de progesteron și ca simptomatologia asociată instalării menopauzei (bufeuri, transpirații, atacuri de panică, osteoporoză) nu apare atat de mult datorită faptului ca producția de estrogen scade, ci pentru că producția de progesteron se opreste la menopauză.

Progesteronul sintetic utilizat ca medicament este reprezentat de progestin – o substanță care este destul de diferită ca structură chimică de progesteronul natural secretat de corpul femeii, ceea ce-l face dificil de metabolizat de organism, generând reacții adverse. De aceea, administrarea acestui progesteron sintetic este însoțită de o listă lungă de măsuri de precauție, și potențiale efecte secundare: anxietate, depresie, infarct miocardic, accident vascular cerebral, insuficiență cardiacă, insuficiență hepatică, tulburări renale, epilepsie, cancer de sân. Din acest motiv se remarcă în ultimii ani, o tendință tot mai accentuată a femeilor de a căuta soluții alternative mai blande și mai puțin nocive. S-a născut firesc întrebarea: ”Ce ne oferă natura ca ajutor, în acest sens?”

Ce este fitoprogesteronul?

Prezența progesteronului în plante a fost raportată pentru prima oară de către cercetătorii științifici Gawienowski și Gibbs (1960) în semințele de mere – specia Mallus; acestea, însă, nu sunt indicate consumului uman, datorită toxicității lor. La acea vreme, datorită metodelor rudimentare folosite, lumea stiințifică a manifestat rezerve/indoieli cu privire la identitatea compușilor. Au urmat apoi cercetări extinse cu metode mai sofisticate, astfel că în 1989, cercetătorii Simons și Grinwich, prin radioimunoanaliză (RIA) au descoperit la aproximativ 80% din plantele studiate (128 specii din 50 de familii), prezența progesteronului cu aceeași structură chimică la fel cu a progesteronul uman sau al mamiferelor, precum și prezența fitosterolilor precursori de progesteron. Rolul progesteronului în plante încă nu este complet înțeles, cercetările sunt în curs. Se consideră că hormonii sexuali similari mamiferelor prezenți în plante au rol în: diviziunea celulară, creșterea plantei, procesul de polenizare și fertilizare, fotosinteza, rezistența plantei peste iarnă, resistența la secetă. S-a observat că nivelul (concentrația) de steroizi se poate modifica semnificativ în timpul etapelor evolutive ale dezvoltării plantelor, este dependentă de specia plantei, soi și partea de plantă studiată (mugure, frunze, boboci de flori, flori, rădacină). (1) Nivelul de progesteron determinat în unele țesuturi vegetale a depășit 2,600 ng/g greutate uscată, dar în medie cantitatea de progesteron găsită în plante a fost de ordinul a 1pg/kg țesut plantă. (Iino si colab., 2007). În 2010 cercetatorii Pauli și colab. de la facultatea Illinois din Chicago au descoperit, utilizând metode și mai avansate tehnologic (spectrometrie în masă și rezonanță magnetică nucleară), prezența fără dubiu a progesteronului cu structura similară progesteronului uman, în frunzele de nuc comun (Junglans regia). Progesteronul este prezent în mod natural în polenul de pin negru, in răsaduri de grâu, în forma sa conjugata – ca glicozide (Janeczko A., 2012) și exemplele pot continua.

Apariția de hormoni sexuali specifici mamiferelor în plante și rolul acestora a fost revizuit. Acesti hormoni cum ar fi 17 beta-estradiol, androsteronul, testosteronul sau progesteronul au fost prezenți în 60-80% din plantele investigate. Enzimele responsabile pentru biosinteza și convertirea lor, au fost, de asemenea, găsite în plante. (1).

S-a revizuit literatura ce studiază progesteronul în regnul vegetal, inclusiv descoperirea sa în diferite specii de plante, precum și activitatea sa biologica și baza moleculară de actiune. (2)

Principalele etape ale căii de biosinteză a progesteronului au fost analizate la planta Digitalis purpureea. Aici progesteronul este unul dintre compușii intermediari în procesul de biosinteză a glicozidelor cardiace (substanțe Digitalis cu rol în tratarea afecțiunilor cardiace). Mai mult decât atât, enzimele responsabile pentu conversia progesteronului și a altor derivați de pregnan au fost gasiti in Digitalis. (3)

Merită subliniat faptul că un număr mare de plante conțin steroli vegetali numite saponine care au rol de precursor de progesteron, care prin anumite procese biochimice specifice se pot transforma în progesteron.

Remarcabil este că știinta milenară Ayurveda și fitoterapia cunoaște din cele mai vechi timpuri plante cu efect progesteronic, pe care știința modernă abia acum le descoperă.

Plante progesteronice.

În continuare, sunt prezentate atât plante ce au un conținut progesteronic ridicat (exemplu, Yam) care se leagă selectiv de receptorii pentru progesteron, plante ce conțin substanțe precursoare de progesteron cât și plante care prin alte mecanisme induc în organismul uman un efect progesteronic.

Bujorul alb (Paeonia lactiflora) – rădăcina – folosit în medicina tradițională chineză. Este utilizat pentru tratarea sindromului premenstrual, menstruație dureroasă (dismenoree), insuficiență ovulatorie, sindromul ovarului polichistic, infertilitate, endometrioză, dureri de sâni, sindromul instalării menopauzei, hiperandrogenism, fibrom uterin. Un studiu realizat pe 100 de femei cu fibrom uterin au arătat că bujorul a redus dimensiunea fibroamelor, precum și simptomele asociate cu acestea. Multe din efectele biologice par a se datora unei substante paeoniflorin (glicozid monoterpen), care acționează asupra dezvoltării foliculilor ovarieni, asupra ovulației și funcționarea corpului luteal, ajută la creșterea nivelului de progesteron, dar nu peste valoarea normală (normalizează raportul dintre hormonul luteinizant -LH și foliculostimulant -FSH).

Urechelnita falcată Buplerum falcatum –rădăcina – utilizată în medicina traditională chineză, conține o saponină – saikogenin A care stimulează axul hipotalamo-hipofizo-suprarenal, promovand eliberarea hormonului adrenocorticotrop (ACTH) care e responsabil pentru funcționalitatea normală a glandelor suprarenale (care secretă și ele progesteron). Planta mai are și acțiune antispastică (de calmare a durerii), antiiflamatorie semnificativă, ceea ce o face foarte eficientă pentru tratarea tensiunilor premenstruale. S-a constatat că această planta mai are rolul de a îmbunătăți capacitatea de epurare (eliminare) a estrogenului prin ficat si intestin, prin reducerea estrogenului circulant corectându-se astfel, asa numita dominație a estrogenului (excesul de estrogeni comparativ cu progesteronul). Buplerum este adesea recomandat în asociere cu Bujorul alb (Paeonia lactiflora) si Angelica chinezeaca (Dong Quai).

Coleus indian (Coleus forskohlii) – planta intreagă – face parte din familia mentei, utilizată din vechime în Ayurveda pentru numeroasele sale beneficii pentru sănătate. Conține o substanță forskolin (4) care stimulează glandele suprarenale umane să produca progesteron. Planta are și efecte: antialergic, antiasmatic, antiglaucom, antihipertensiv, antispastic, este utilă în insomnie, boli de inimă, proprietăți care o recomandă și ca adjuvant în sindromul instalării menopauzei.

Cretișoara, mantaua doamnei (Alchemilla vulgaris) – ajută la stimularea producției proprii de progesteron de către ovare, ameliorează ciclurile abundente și neregulate, contribuie la restabilirea echilibrului hormonal estrogen/progesteron la menopauză, este utilizată și în tratarea fitoterapeutică a fibroamelor, infertilitate, diminuează riscul de avort spontan. Are efect antihemoragic în cazul unui ciclu menstrual abundent sau în cazul sângerarilor puternice la debutul menopauzei. Nu se administrează pe perioade mai lungi deoarece poate produce deshidratare, constipație, pierderea apetitului alimentar. Se recomandă în amestecuri cu alte plante (pentru a corecta aceste efecte) sau utilizarea în cure de de două săptămâni, cu două săptămâni pauza.

Degetarul chinezesc (Rehmannia glutinosa) – rădăcina – utilizată în medicina tradițională chineza. Conține glicozide care contribuie la stimularea producției proprii de hormoni sexuali (estrogeni și progesteron) prin stimularea activității glandelor suprarenale. Reglează menstruațiile neregulate și amplifică eficient fertilitatea. Pe de altă parte, planta are acțiuni mimetice de progesteron: inhibă activitatea osteoclastelor (celule din sânge care degradează osul) prevenind pierderea osoasă din osteoporoză, antialergică, antihipertensivă, ceea ce o face foarte eficientă în sindromul instalării menopauzei.

Leușteanul chinezesc (Ligusticum wallichii – Chuanxiong/China sau Cnidium officinale/Japonia) – rizomi – conține ftalide bioactive care s-au dovedit activatori specifici, puternici ai receptorilor de progesteron. Descoperirea acestor substanțe, sugerează posibilitatea ca utilizarea acestor compuși, planta mamă sau uleiul esențial sa poată conferi beneficii pentru situațiile care necesită acțiunea progesteronului. (5) Tradițional se utilizează în tratarea migrenelor, infertilității, menstruațiilor neregulate, dismenorei și are rol antiinflamator. Doza: 1-1,5 g pulbere uscată de plantă /zi

Limba mielului (Borago officinalis) –uleiul extras din seminte – contine o cantitate mare de acid linoleic (GLA) care este un acid gras esential, necesar pentru sinteza prostaglandinelor substante necesare in reglementarea multor activitati biologice, inclusiv la reglarea echilibrului hormonal estrogen/progesteron. Se consideră că persoanele care prezintă sindrom premenstrual au o cantitate mai mica de GLA, deficiența acestui acid ducând la anomalii în sinteza prostaglandinelor. Uleiul de limba mielului are și proprietati antiinflamatorii. Există studii care au arătat că utilizarea uleiului de Borago officinalis este eficient în tratamentul simptomelor fizice și emoționale ale sindromului premenstrual. (6) Este de ajutor și în cazul ovarelor polichistice.

Lotus (Nelumbo nucifera) – semințe – efect antiestrogenic, având utilitate în situațiile în care deficitul de progesteron este datorat unei dominante a estrogenului în organismul femeii. NU se utilizează pentru stimularea fertilității. (7)

Luminița de seară (Oenothera biennis) sau Primula de seara – se folosesc flori, frunze, radacină, ulei esențial – substanțe flavonoide și antiinflamatorii – previne și reglează dezechilibrele hormonale la femei și barbati, având efect pozitiv asupra sintezei și acțiunii hormonilor sexuali, echilibrează raportul estrogen/progesteron, diminuează simptomele sindromului premenstrual și ale menopauzei, armonizează tulburările bruște de dispoziție (iritabilitate, depresie, neliniște) ce apar la menopauză, reduce inflamația și durerile sanilor, reglează funcția organelor sexuale în afecțiuni datorate sterilității, frigidității (femei), impotenței (bărbați), încetinirea dezvoltării sexuale.

Floarea Raiului, priboi (Geranium macrorrhizum) – tulpina cu frunze si flori – prin conținutul de fitoprogesteron și oligoelemente (zinc, germaniu) diminuează hemoragiile uterine. Este cunoscuta in popor ca stimulator al fertilității feminine și este remediu contra sterilității masculine .

Maca (Lepidium meyenii) –rădăcina – originara din Anzii peruvieni, este cunoscută în fitoterapie de 2000 de ani, de pe vremea incașilor pentru care era o plantă sacră. Este cunoscută ca tonică, afrodisiacă, crește libidoul, îmbunătățește spermatogeneza (numărul de spermatozoizi) și mobilitatea spermei. Este folosită în mod tradițional pentru a reglementa tulburările de menopauza la femei (bufeuri, oboseala, schimbări de dispoziție) și echilibrează secreția de hormoni din glandele suprarenale (implicit producția de estrogeni și progesteron), este stimulator al fertilității feminine și masculine.

Scorțișoara (Cinnamomum spp.)  – coaja – Există studii care arată că uleiul de scorțișoară ce conține cinamaldehidă induce selectiv producția de progesteron și inhibă producția de testosteron și dehidroepiandrosteron în celulele suprarenale umane. Expunerea la cinamaldehidă a crescut eliberarea de progesteron într-un mod dependent de doză. (Y. Iwaoka și colegii, 2010). În mod tradițional, scortișoara a fost administrată intern pentru a opri sângerarea menstruală excesivă, hemoragia în timpul nașterii și avort spontan. Medicina tradițională chineză și Ayurveda a folosit scortișoara de mii de ani pentru a aduce caldura intr-un “uter rece” care este definit ca mlăștinos, congestionat, cu circulatie proastă și tulburări ale ciclului menstrual – inclusiv sindrom premenstrual, endometrioză, fibrom uterin, amenoree sau pentru femeile cu stil de viață sedentar.  Efectul de încalzire poate ajuta la reducerea crampelor menstruale și ușurarea circulației sangvine.

Vitex, mielarea, piperul calugarului, lemnul lui Avram (Vitex agnus castus) – fructe. Conține fitosteroli cu actiune progesteronică: prin acțiunea sa asupra hipofizei, crește secreția de hormon luteinizant (LH) și inhibă secreția de hormon foliculostimulant (FSH), scade nivelul de prolactină, ceea ce are ca efect creșterea secreției de progesteron. Este utilizat pentru a trata simptomele instalării menopauzei, mai ales cele cu retenție de apă, cicluri menstruale dureroase și neregulate, stimulează ovulația, previne avortul spontan, domolește dorința sexuală. Are efecte benefice în tratarea fitoterapeutică a chisturilor ovariene, fibroamelor uterine, infertilitate.

Yam salbatic mexican (Dioscorea villosa) – rădăcina – este bogată în fitosterolul cunoscut sub numele de diosgenin. În organismul uman diosgeninul determină o acțiune progesteronică. Echilibrează tulburările de dispoziție asociate instalării menopauzei (dureri de cap, iritabilitate, atacuri de panică), menține sau restabilește libidoul, ameliorează uscaciunea vaginală și sensibilitatea sînilor, scade edemul sau retenția de lichide. Este utilizat cu succes și in tratamentul fitoterapeutic al chisturilor ovariene, endometroză, impotență și fertilitate, greață în timpul sarcinii.

Toate aceste plante sunt contraindicate în caz de cancer mamar sau afecțiuni trombembolice. În caz de sarcină, administrarea acestora se realizează doar cu indicația medicului specialist.

Alimente cu conținut fitoprogesteronic: gălbenușul de ou, lactatele, cartofii, mazărea, orezul și grâul integral, porumbul, cimbru, cimbrișor, rozmarin, oregano, maghiran, turmeric (curcuma), ulei de masline, ulei de porumb, avocado, masline, mere, prune, zmeură, coacaze, mure, nuci și semințe crude, polen.

Administrarea necesită individualizarea dozelor şi se realizeaza sub formă de cure de minim o lună, de regulă în combinații cu alte plante (în funcție de necesitățile individuale), sub stricta indicație și supraveghere a unui medic specialist.

Bibliografie:

1)Hormonii sexuali specifici mamiferelor in plante – Mammalian sex hormones in plants. Janeczko A., Skoczowski A. Folia Histochemica Cytobiol. 2005; 43 (2):71-

2)Prezenta si activitatea progesteronului in regnul vegetal – The presence and activity of progesterone in the plant kingdom. Janeczko A. 2012 Steroids, 77: 169-173

3)Steroidogeneza in plante – biosinteza si conversia progesteronului si a altor derivati de pregnan – Steroidogenesis in plant – Biosynthesis and conversions of progesterone and other pregnane derivatives. Lindemann P. – Steroids 14 Aug. 2015

4) Effects of Forskolin on Progesterone and Cyclic Adenosine Monophosphate Production in Avian Granulosa Cells. Elikplimi K. Asem and Frank Hertelendy – Saint Louis University, Michigan, United States Biology of Reproduction (Impact Factor: 3.32). 01/1984; 29(5):1098-104. DOI: 10.1095/biolreprod29.5.1098 Source: PubMed

5) Progestine dimerice din rizomi de Ligusticum chuanxiong – Dimeric progestins from rhizomes of Ligusticum chuanxiong L.S. Lim1, P. Shen1, Y.H. Gong, E.L. Yong, – Phytochemistry, 2006 –Elsevier

6) Sindromul premenstrual: evaluarea clinică a rezultatelor tratamentului după terapia ulei de Borago officinalis – Premenstrual syndrome: clinical assessment of treatment outcomes following Borago officinalis extract therapy Prof. Carlos Romualdo Barboza Gama, R.Lasmar, G. Gama, L. Oliveira – RBM Jun/Jul 2014 V 71 N 6/7 págs.: 211-217

7) Effect of Nelumbo nucifera seeds on the reproductive organs of female rats. Anju Mutreja M.Sc., Meera Agarwal M.Sc., Ph.D., Sonalika Kushwaha M.Sc., Alka Chauhan M.Sc. – Iranian Journal of Reproductive Medicine Vol.6. No.1. pp: 7-11, Winter 2008

Dr. Florea Elena Tena competenta apifitoterapie si aromoterapie