Toate tradiţiile lumii vorbesc despre miere în termeni elogioşi. Locul „unde curge lapte şi miere” este considerat Paradisul. Dar de ce este mierea atât de apreciată peste tot?
Medicina Tradiţională Chineză ne spune că principalul produs al stupului „reechilibrează Yin-ul şi Yang-ul, are efecte curăţătoare asupra sângelui şi îndepărtează durerile”. Ei o recomandă în patru mari categorii de probleme: infecţioase, digestive, alergice-autoimune şi posttraumatice. E interesant că aceste observaţii vechi de mii de ani îşi găsesc confirmările în medicina modernă. Cu adevărat, mierea combinată cu uleiuri volatile şi propolis este infailibilă în rezolvarea unor probleme infecţioase grave, recidivante. Ne-o spune un studiu desfăşurat în Cuba în 1997 sub egida APIMONDIA şi cooordonat de doctorul american Theodore Cherbuliez. S-au tratat cu acest amestec (Aro-Propo-Miel) peste 200 de bolnavi internaţi în spitale pentru infecţii cronice, care nu mai răspundeau la antibiotice, iar rezultatele au fost atât de bune încât tratamentul a fost inclus în sistemul public de sănătate din Cuba, cu servicii decontate populaţiei de către stat.
Pe de altă parte, mierea poate reechilibra flora intestinală şi ajuta în tratamentul inflamaţiilor intestinale. În Rusia s-au tratat bolnavi cu ulcer gastric cu amestec de miere cu apă călduţă, iar aciditatea gastrică a scăzut.
Iar în ceea ce priveşte utilizarea în plăgi, se ştie astăzi că ajută la o cicatrizare rapidă, impecabilă, şi chiar se foloseşte în unele secţii de chirurgie. Există chiar producători de pansamente cu miere.
Ce spune despre miere medicina tradiţională indiană, Ayurveda? Că „este un excelent anupana”, adică excipient care ajută fiecare ingredient al formulei terapeutice în care este inclusă să meargă la locul unde trebuie să acţioneze. În plus, recomandă administrarea mierii pe cale intrarectală, această cale fiind mult folosită pentru administrarea remediilor, deoarece acţionează direct asupra perturbărilor elementului Aer (Vata dosha) şi le îndepărtează rapid.
Ştiaţi că masajul cu miere este unul din procedeele cele mai simple şi la îndemână pentru curăţare şi detoxifiere, în reziduurile eliminate prin piele în urma acestui masaj fiind identificate urme de metale grele? Este încă unul din motivele pentru care trebuie să preţuim acest dar al albinelor…
Cea mai scumpă miere din lume este mierea de manuka din Noua Zeelandă, la care s-au demonstrat ştiinţific proprietăţi antibacteriene remarcabile. Europenii spun însă că şi mierea de castan (dintre sortimentele mai apropiate de noi) ar avea proprietăţi asemănătoare, doar că lipsesc studiile farmacologice şi clinice care să demonstreze aceasta.
Ar trebui oare diabeticii să se ferească de miere? După ultimele cercetări, se pare că lucrurile sunt foarte nuanţate, pentru că există şi unele tipuri de miere cu indice glicemic scăzut, care îi pot ajuta pe diabetici. De exemplu, o astfel de miere valoroasă este cea de salcâm, care are şi avantajul că nu cristalizează şi se poate amesteca uşor cu alte substanţe terapeutic active sau cu plante. Alte tipuri de miere care se mai recomandă la diabetici sunt cele de cimbrişor, castan şi iarbă-neagră.
Adevărul este că nu avem nevoie de zahăr şi de dulciuri concentrate, dar de miere, da. De exemplu, într.un studiu clinic, mierea de eucalipt, de portocal şi de hrişcă au avut un efect sedativ bun asupra copiilor în vârstă de 1-5 ani şi i-a ajutat să adoarmă mai uşor. Iar în alt studiu, mierea fiind un excelent probiotic natural, a ajutat la refacerea florei intestinale şi a vindecat diareea la copii.
Ştiaţi că dacă luaţi o lingură de miere înainte de culcare, vă va ajuta să eliminaţi cu succes scaunul în dimineaţa următoare (scăpând astfel de constipaţia cronică) şi totodată va fi un remediu util anti-obezitate?
În Ucraina, 3 linguri de miere luate zilnic (timp de ani de zile) cu ceai călduţ au avut un efect de protecţie imună foarte bun, ferindu-i pe cei care foloseau acest remediu să se molipsească de boli cu un grad înalt de contagiozitate, cum ar fi virozele respiratorii, hepatita şi chiar holera.
În plus, administrarea zilnică de miere creşte capacitatea de efort fizic, de aceea cei care merg mult pe munte şi sportivii o preţuiesc şi o utilizează.
În ce doză ar trebui să folosim mierea? Cam 3-5 linguri zilnic, dar măcar 1-2 luni continuu. Însă în zilele noastre, consumul mediu în populaţie este foarte mic, iar oamenii preferă să îşi îndulcească viaţa cumpărând dulciuri pe care le văd în reclamele de la televizor, pentru că la miere nu face nimeni reclamă…
Mierea se poate combina foarte bine atât cu celelalte produse apicole, cât şi cu: fructe de pădure, seminţe oleaginoase, aloe, plante aromatice – chiar şi cu usturoi sau ardei iute, aşa cum am avut recent ocazia să observ pe rafturile unui supermarket.
Chiar dacă mierea românească este în general naturală şi nefalsificată, trebuie să fim atenţi când vrem să o cumpărăm, pentru că putem avea şi surprize de genul: etichete pe borcanul de „miere” care scrie mic, într-un colţ, „adaos de sirop de porumb” sau de glucoză. Este foarte bine să ne învăţăm să degustăm mierea şi să o putem recunoaşte singuri pe cea bună. Este o mare diferenţă, sesizabilă imediat de papilele noastre gustative, între consumul unui produs cu miere şi al unuia cu zahăr. Cel cu miere îţi produce saţietate şi un gust plăcut, iar cel cu zahăr lasă în gură un gust acru şi o senzaţie pregnantă de lipsă, de incomplet. Mierea de pădure (de conifere – pin, brad) sau cea de castan şi hrişcă au de la natură o culoare intens maronie; dar nu vă lăsaţi înşelaţi de unele culori prea intens roşiatice ale unor sortimente de miere, care pot fi falsificate cu coloranţi (ce se pot simţi la gust, dacă vă antrenaţi).
Având în vedere că mierea este „lumină condensată din florile câmpului”, îmbogăţită cu dragostea şi hărnicia albinelor, ştim de ce, mâncând-o, vom deveni şi noi mai frumoşi, mai tineri şi mai luminoşi! Şi pentru că sunt convinsă că veţi încerca singuri să vedeţi dacă recunoaşteţi o miere bună, vă urez de pe acum…poftă bună!
Dr. Cristina Pavel
