Natura ne oferă armonie şi liniste ori de câte ori căutăm să ne regăsim echilibrul interior. Ea îşi desfăşoară ciclicităţile sale în faţa ochilor noştri fie că le observăm, fie că nu. Astfel apar alternanţele zi-noapte, cald-frig, creştere-scădere, mişcare-repaus, alternanţe pe care medicina tradiţională chineză le grupează în categoriile Yin sau Yang. Pentru o bună desfăşurare a vieţii, avem nevoie ca ambele aspecte să fie în echilibru.

Somnul este o stare fiziologică de care avem nevoie pentru a ne desfăşura viaţa de zi cu zi. Polaritatea sa este Yin, caracterizată de inactivitate, relaxare şi hrănire, polaritate absolut necesară pentru refacere şi regenerare.

Cu toate acestea, unele persoane foarte active şi cu multe responsabilităţi ajung să considere somnul o „pierdere de timp”, diminuând la maxim durata şi calitatea lui. Ceea ce medicina tradiţionala chineză sublinia de mult timp în legatură cu necesitatea somnului ca formă de reechilibrare, este acum întărit de ştiinţa modernă (datele de neurofiziologie cerebrală) care demonstrează existenţa unor mecanisme de regenerare ce se desfăşoară la orele nopţii, când este normal să ne odihnim.

Ştiaţi că, din durata vieţii noastre, cam o treime o petrecem dormind? Acesta spune multe despre cât de importantă este această perioadă, deşi ea ascunde deocamdată multe taine. Nevoia de somn este una dintre nevoile fundamentale, alături de foame, sete, aer etc. Perioada de somn este esenţială în asigurarea vitalităţii noastre, ea fiind una de „resetare” şi reîncărcare a bateriilor, de care beneficiază întreg organismul şi mai ales sistemul nervos şi organele de simţ.

Astfel, dacă dorim sa avem o stare psihică armonioasă, echilibrată, o atenţie bună şi o memorie corespunzatoare, este necesar sa avem un somn bun şi odihnitor.

Ce se petrece în somn? Când dormim, scad atât frecvenţa bătăilor inimii, cât şi tensiunea arterială (inima se relaxează) şi creşte transpiraţia, având rol de reglare a temperaturii corporale. Dacă nu am dormi, inima şi circulaţia ar fi suprasolicitate şi nu am ajunge să „răcorim” sistemul corporal. În perioada antichităţii, se considera că somnul apare ca efect al retragerii sângelui din vasele creierului, asemenea unui reflux.

În timpul somnului este întreruptă sensibilitatea la stimulii externi şi toată relaţia cu mediul înconjurător, activitatea organelor de simţ este redusă (dar nu întreruptă, aceasta făcând diferenţa faţă de anestezie sau comă), iar în corp se desfăşoară doar reacţii vegetative bazale. De asemenea, în primele ore de somn hipofiza produce un hormon de creştere cu rol în procesele metabolice, iar sintezele proteice au loc cu maxim de eficienţă (acest fapt este corelat cu datele din medicina chineză, care arată că în perioada nopţii, între orele 1:00-3:00, meridianul Ficat are perioada de activitate maximă, iar între orele 23:00-1:00 noaptea, este activ meridianul Vezică Biliară, care este asociat cu somnul si regenerarea organismului). Starea de agitație ce poate apărea înainte de a merge la culcare arată că aceste meridiane nu au fost curățate de toxine, iar acestea vor acționa ca iritant la nivelul creierului. Desfășurarea de activități și lipsa odihnei în aceste intervale de timp ale nopții pot conduce la disfuncții ale ficatului și vezicii biliare, deoarece atât meridianele cât și organele aferente nu au răgazul pentru a se putea reface.

Un aspect demn de reţinut ce contribuie la creşterea calităţii somnului nostru este că acesta trebuie să se desfăşoare în întuneric pentru o mai bună regenerare a organelor şi pentru sinteza melatoninei, hormon epifizar care ne ajută  în reglarea ritmului somn-veghe şi îndeplineşte o serie de funcţii ce influenţează starea de bine, regenerarea şi longevitatea.

Alternanţa dintre veghe şi somn este strâns legată de ritmul solar; de aceea, în general, în perioadele de iarnă în care noaptea durează mai mult şi noi dormim mai mult, iar vara ne trezim mai devreme şi suntem activi mai mult timp. În zilele noastre însă, tot mai mulți oameni suferă de insomnie, mai ales vârstnicii, dar şi persoanele dependente de muncă şi care folosesc mult tehnologia (calculatoare, telefoane mobile etc.)  Lipsa cronică de somn scade randamentul în activitatea desfăşurată şi amplifică fenomenele de catabolism, degradare, oxidare, îmbătrânire. Tendinţa de a aţipi în timpul zilei, imediat după masă, poate indica o problemă digestivă, hepatică sau cardiacă sau un mare deficit de somn. Unii denumeau somnul de după masă „somn de frumuseţe”; însă medicina tradiţională indiană Ayurveda ne recomandă să nu dormim niciodată imediat după ce am mâncat, deoarece astfel digestia este perturbată şi se generează toxine ce pot fi ulterior responsabile de apariţia unor boli.

Pentru a avea un somn bun, se recomandă să nu consumăm alimente consistente şi în cantitate mare cu 2-3 ore înainte de culcare. Este foarte bine să facem mişcare, întrucât efortul fizic ne asigură apoi un somn mai profund şi odihnitor. Specialiştii chiar recomandă minim 30 minute de exerciţii fizice moderate seara.

Somnul are şi o mare legătură cu starea noastră emoţională sau mentală, ştiut fiind faptul că stresul, ideile obsesive, evenimentele traumatizante ne pot împiedica să dormim bine. Electrofiziologia somnului arată că în decursul perioadei în care dormim, la nivelul creierului se succed mai multe tipuri de unde, unele lente, altele rapide. Undele rapide sunt corelate cu perioada de somn cu vise, aşa-numitul „somn paradoxal”, care este mult mai profund şi este implicat în reechilibrarea afectivă. Între starea de veghe şi conştienţă (sentiment de „a fi”, percepţia identităţii personale) este o legătură foarte strânsă. În perioadele de somn, atât lent, cât şi rapid, dispare de obicei percepţia identităţii, însă medicina tradiţională indiană descrie existenţa unei stări şi mai profunde a conştiinţei – starea de somn profund fără vise, în care reapare percepţia identităţii noastre personale, dar la un nivel spiritual mult mai profund, în care ajungem să ne identificăm cu spiritul.

Sperând că v-am crescut interesul pentru a avea un somn de calitate, vă recomandăm, dacă aţi fost mult timp în stare de veghe până imediat după miezul nopţii, să folosiţi pentru o perioadă de minim 3 luni tincturile și capsulele pentru reechilibrarea Meridianului Ficat  şi Vezică Biliară , care vor ajuta la eliminarea stărilor de oboseală date de suprasolicitarea celor două organe. Cei care au o lipsă cronică de somn pot recurge la procedee de masaj şi relaxare şi la amestecuri de plante antistres (cum ar fi capsulele Antistres , administrate în doză de 2 capsule de 3 ori pe zi, ultima administrare fiind înainte de culcare. De foarte mare ajutor se pot dovedi procedeele ayurvedice de masaj cu ulei şi amestec de plante. Una din proceduri, Shirodhara , poate determina o relaxare atât de profundă, încât pacientul să adoarmă în timpul realizării ei. O altă procedură, Hrid Lepa , constă în cataplasme cu ulei şi plante aplicate pe zona inimii. Pentru cei cu sensibilitate auditivă, se recomandă şi şedinţele de muzicoterapie cu boluri tibetane, acestea inducând, de asemenea, o relaxare profundă.

Dr. Cristina Pavel

Specialist medicină de familie, apiterapie-fitoterapie-aromaterapie, acupunctură, homeopatie

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *