Conform definiţiei Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii „sănătatea nu este doar absenţa bolii ci este o stare de bine din punct de vedere fizic, mental şi social”. Cu adevărat, absenţa bolii fără o stare generală de bine nu este o stare de sănătate perfectă iar starea de bine fără absenţa bolii nu este deloc sănătate ştiut fiind că unele boli evoluează foarte silenţios, fără simptome făcându-şi simţită prezenţa doar în stadii avansate de evoluţie.
Spre deosebire de populaţiile orientale străvechi occidentalii din ziua de azi, printre care ne numărăm şi noi, ajungem să ne gândim la sănătatea noastră abia după ce observăm apariţia simptomelor bolii şi uneori chiar şi după ce apar simptomele unui dezechilibru „o mai ducem pe picioare” o vreme.
Acest mod de a gândi şi acţiona arată o necunoştere a propriilor resurse ale organsimului şi o neglijare a nevoilor acestora. Boala, aşa cum este ea abordată de medicina alopată este un stadiu avansat al evoluţiei unui dezechilibru apărut cu ani, uneori zeci de ani, înainte de apariţia simptomelor. Pentru a putea percepe apariţia unui dezechilibru este necesar să ştim ce este de fapt starea de sănătate pentru noi, cum ne simţim când suntem cu adevărat sănătoşi şi, printr-o stare de atenţie permanentă, să sesizăm dezechilibrele câr mai aproape de debutul lor.
Preocuparea pentru starea de sănătate se învaţă prin educaţie, de la o generaţie la alta. Părinţii noştri, datorită vârstei lor au învăţat deja că este mai uşor să previi decât să tratezi. Autoeducarea, învăţarea din greşelile altora dar şi din propriile greşeli este şi ea o modalitate eficientă ce ne poate ajuta să dăm viaţă anilor în loc de a număra anii ce se adună în calendarul vieţii.
Informaţiile corecte primite din tinereţe cu privire la starea de sănătate şi la metodele de prezervare a acesteia ne modelează conştiinţa şi discernământul astfel încât de-a lungul vieţii vom putea evita greşelile ce ne-ar putea duce la starea de boală.
Aceste informaţii corecte se referă la cunoaşterea propriului tip constituţional, la tipul de digestie pe care îl avem fiecare dintre noi, la necesităţile pe care aceste caracteristici înnăscute le dictează şi la modul în care putem îndeplini aceste necesităţi fără a ne frustra sau a avea senzaţia că ne lipseşte ceva.
Satisfacerea necesităţilor naturale ale organsimului nostru poate fi o sarcină dificilă din două motive. Acumulările de toxine deja existente în organism ne alterează atât modul de gândire cât şi percepţia gustativă şi olfactivă iar pe de altă parte reclama insistentă, permanentă la alimente, băuturi şi moduri de petrecere a timpului liber ne pot afecta modul în care alegem să ne trăim viaţa inducându-ne în eroare cu privire la ce ne este cu adevărat util şi benefic.
Toate aceste informaţii fără o ghidare corectă pot fi de-a dreptul bulversante dar pentru că aşa cum spune un antic dicton latin Mens sana in corpore sano (Minte sănătoasă în corp sănătos). Călătoria către o stare de sănătate perfectă are mai mulţi paşi şi începe prin remodelarea minţii noastre.
- Atitudinea mentală corectă
Modul în care gândim se reflectă în toate aspectele vieţii noastre. O minte clară şi ordonată ne ajută să discernem cu uşurinţă între ce ne face bine sau nu, de la mâncarea pe care o consumăm până la modul în care ne alegem prietenii.
Majoritatea oamenilor au nevoie de ajutorul unui specialist pentru a face diferenţa între nevoile reale ale organismului şi ceea ce le spune mintea că au nevoie.
Ne putem da seama că greşim dacă de exemplu observăm că acţionăm automat, conform unor tendinţe exersate de-a lungul vieţii, prin acţiuni automate pe care le facem din obişnuiţă.
De exemplu dacă observăm că avem obiceiul să ne uităm la televizor până când senzaţia de foame devine atât de intensă încât deschidem frigiderul şi mâncăm orice doar ca să scăpăm de senzaţie de foame ne este de foarte mare ajutor ca, cel puţin pentru început, să ne facem un program de masă care să ne ajute să nu mai ajungem în situaţia de a fi lihniţi de foame. Respectarea unui astfel de program ne va ajuta să avem mintea limpede şi să ne pregătim din timp alimente sănătoase pentru următoarea masă.
Un astfel de program de masă ne va ajuta să plecăm la cumpărături într-un moment în care, nefiind înfometaţi, vom cumpăra alimente potrivite necesităţilor reale ale corpului nostru în loc de a ne umple coşul cu alimente hipercalorice care ne vor satisface capriciile emoţionale în loc de a furniza nutrienţii cu adevărat necesari atât corpului cât şi minţii noastre.
- Alegerea surselor de informare
În ziua de astăzi tentaţiile ne încolţesc la orice colţ de stradă. Reclamele ne asaltează cu imagini care mai de care mai frumoase să cumpărăm produse care mai de care mai inutile. Primul pas în acest caz ar fi să restrângem sursele de informare la maxim cinci şi să ne asigurăm că ne furnizează informaţie de calitate. O astfel de selecţie nu ar trebui să sune astfel „televizorul, internetul, prietenii etc”. Sursele de informare trebuie alese punctual atât în ce priveşte informaţia pe care o folosim la locul de muncă cât şi informaţia care ne este necesară în viaţa noastră privată şi lista lor ar fi bine să sune aşa „postul tv Q, site-ul W, prietenii X, Y, Z” având întotdeauna grijă să facem aceste alegeri din timp, cum se spune „la rece” pentru a fi siguri că facem alegeile corecte.
Procedând în acest mod vom avea întotdeuna la îndemână surse din care ne putem informa nu doar rapid dar şi corect.
- Igiena emoţională
în ultimii zece ani mai mulţi medici şi psihologi au început să studieze legătura de tip cauză-efect ce există între emoţiile noastre şi bolile pe care le avem. Informaţia nu este nouă. Popoarele din vechime, atât chinezii cât şi indienii, cunoşteau această relaţie directă iar medicina tradiţională trata, indiferent de zona geografică, atât spiritul cât şi sufletul şi corpul.
Fiinţa umană este un sistem holografic în care întregul este mai mult decât suma părţilor componente iar părţile reflectă cu fidelitate întregul. Emoţiile ţintesc fiecare în parte un ţesut anume îmbolnăvindu-ne în final cu totul în timp ce tratamentul adecvat vindecă atât organul bolnav cât şi omul în deplinătatea sa de fiinţă creată după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu.
În ziua de astăzi este foarte greu să „facem curăţenie” în emoţiile noastre. Dificultatea există în principal datorită faptului că noi am uitat să ne întoarcem privirea şi la propria noastră fiinţă, trăind permanent conectaţi la exteriorul nostru. Emoţiile generate de relaţia cu exteriorul nostru vin şi apoi se ascund în subconştient constant şi cu o viteză atât de mare încât la un moment dat ajungem să nu mai simţim nimic.
Primul pas este să ne reîntâlnim cu noi înşine măcar o dată pe zi. Seara înainte de culcare e bine să ne acordăm câteva minute de rememorare a zilei. Să ne amintim cu obiectivitate momentele dificile ale zilei ca şi când acestea s-ar fi petrecut altcuiva. Să urmărim să ne dăm seama ce emoţii ne-au generat momentele respective şi ce urme au lăsat în noi. Să urmărim să învăţăm din aceste situaţii ce avem de învăţat, să iertăm dacă avem ceva de iertat şi să mergem mai departe.
Acest exerciţiu devenit obişnuinţă poate fi apoi practicat în orice moment al zilei devenind un ajutor preţios în „asanarea” focarelor de suferinţă neconştientizate până atunci. Îl putem relua pentru momentele din trecut care, cu cât au fost mai dificile şi mai îndepărtate cu atât sunt mai greu de scos la iveală şi de gestionat. Unele momente sunt atât de dureroase încât nici nu vrem să ni le amintim. Înarmaţi-vă cu curaj şi multă iubire de sine pentru că aşa cum a spus Iisus: „după iertare vine pacea”. Un psiholog contemporan a spus că „nu e nicodată prea târziu să avem o copilărie fericită” prin aceasta înţelegând că după ce iertăm suferinţele trecutului chiar dacă nu le uităm ele nu ne mai pot răni. Iertând ne redobândim fericirea.Acest efort este bine să-l facem zilnic deoarece demersul în sine vine cu o răsplată imensă: fericirea după care tânjim cu toţii.
- Alegerea unui ritm de viaţă sănătos
Organismul ne dă permanent feedback cu privire la cum şi cît dormin, mâncăm, bem sau la cât sport este necesar să facem pentru a ne simţi în formă. Din păcate în tinereţe, datorită înzestrării genetice şi a rezervelor de vitalitate de care dispunem, puţini dintre noi ascultăm cu adevărat aceste semnale. O dată cu înaintarea în vârstă aceste semnale devin din ce în ce mai evidente astfel încât la un moment dat suntem nevoiţi să ţinem cont de ele.
Pentru a nu ajunge să ne îmbolnăvim este indicat să nu facem excese. Să mâncăm moderat şi la ore potrivite, să ne alegem ora de culcare în aşa fel încât dimineaţa să ne trezim odihniţi înainte să sune ceasul, să ne alegem modalităţile de relaxare astfel încât să ne relaxăm cu adevărat nu să ne simţim epuizaţi timp de o săptămână după o noapte veselă cu prietenii.
În ce priveşte alegerea unui mod de viaţă care să ne facă fericiţi cred că pe primul loc ar trebui să fie alegerea corectă a locului de muncă. Un job nepotrivit ne poate epuiza mai repede decât îşi poate imagina oricine şi poate deveni foarte repede un coşmar în ciuda sumei de bani care apare lunar pe cardul nostru bancar.
De aceea este indicat să ne alegem o profesie în care să ne folosim calităţile native pe care le avem şi nu să facem această alegere pentru că „e de viitor” sau „ în construcţii se plăteşte bine”.
- Eliminarea viciilor şi a obiceiurilor nefaste
Cu toţii am auzit fraze de genul „şi bunicul meu a fumat şi a murit la 100 de ani perfect sănătos”. Astfel de argumente aduse în favoarea fumatului (este doar un exemplu, luaţi-l ca atare) arată necunoaşterea adevărului cu privire la tutun şi la efectele devastatoare pe care fumatul le are asupra corpului nostru.
Viciile, de orice fel ar fi ele, ne uzează rapid organismul. Ele apar în viaţa noastră ca o rezolvare de moment a unei probleme care ar trebui abordată pe termen mediu sau lung pentru a putea fi corect rezolvată. Sunt un fel de surogat pentru mintea şi corpul nostru dar indiferent de natura lor, pe termen lung au un efect negativ asupra noastră. Total neîntâmăplător viciile se mai numesc şi dependenţe. Acest cuvânt sugerează foarte clar modul în care noi ne dăm acordul ca starea noastră de sănătate şi de fericire să depindă de ceva exterior nouă.
Substanţele al căror consum regulat poate deveni dependenţă (aici fiind bine-nţeles incluse şi medicamentele alopate) sunt substanţe care suprasolicită organismul. Deşi aparent ele ne aduc un plus de energie şi ne „rezolvă” o problemă, în realitate ne consumă resursele şi ne epuizează organismul obligându-l să funcţioneze la o viteză mai mare decât îi este caracteristic şi în condiţii de stres mai mare, încărcându-l în acelaşi timp cu toxine.
În categoria acestor substanţe intră drogurile (inclusiv cele aşa numite recreative), alcoolul, tutunul, cafeaua, zahărul alb şi, firesc, medicamentele alopate.
Organismul nostru îşi sintetizează toate substanţele de care are nevoie pentru a funcţiona la randament maxim adaptat la fiecare situaţie de viaţă. Folosirea substanţelor nenaturale, chimice, excitante sau dimpotrivă „relaxante” uzează mecanismele fiziologice de autoreglare până în punctul în care acestea nu mai răspund la necesităţi nici cu „ajutorul” acestor substanţe. În acest moment boala este deja instalată şi avem nevoie de un tratament natural pentru a reveni la normal, în măsura în care aceasta este posibil.
- Alegerile alimentare corecte
În ce priveşte modul în care ne alimentăm cei mai mulţi dintre noi avem nevoie de ajutorul unui specialist. Indiferent de vârsta pe care o aveţi programaţi-vă la un medic nutriţionist. Gândiţi-vă dinainte ce vreţi să aflaţi, faceţi o listă cu întrebări şi nu în ultimul rând fiţi curioşi şi rămâneţi cu mintea deschisă. De cele mai multe ori specialiştii în nutriţie ne întorc lumea pe dos şi ne dau informaţii opuse celor la care ne aşteptăms sau pe care ne-am dori să le auzim. Chiar dacă nu vă place ce auziţi nu vă grăbiţi să repingeţi informaţia. Notaţi-vă ce vi se spune sau cereţi un material scris pe care să-l puteţi lua acasă. Verba volant scripta manent spuneau latinii, „vorba zboară, ce e scris rămâne”. Odată ajunşi acasă lipiţi recomandările primite de la medic pe uşa frigiderului şi urmăriţi să le respectaţi. Dumneavoastră vă puteţi fi cel mai bun prieten sau cel mai rău duşman, în funcţie de cum alegeţi să trăţi şi să vă alimentaţi, dar dacă tot aţi cerut sfatul unui specialist nu ar fi păcat să nu folosiţi informaţiile pe care le-aţi primit?
- Detoxifierea
Proces complex şi de durată eliminarea toxinelor din organism este cu atât mai uşoară şi mai rapidă cu cât o facem mai des. În mod normal organsimul se foloseşte de propriile mecansime de detoxifiere astfel încât să împiedice acumularea în organism a toxinelor. Atunci când ritmul în care toxinele intră în organism depăşeşte ritmul în care acestea sunt eliminate, toxinele încep să se acumuleze şi să se depună în organism împiedicând funcţionarea corectă a acestuia.
Paşii descrişi anterior ne ajută, atunci când integrăm aceste informaţii în viaţa noatră, să nu acumulăm toxine în cantităţi atât de mari încât să ajungem în stadii avansate de boală. În cazul în care mecanismele proprii organsimului sunt depăşite de acumularea de toxine putem adopta un regim alimentar şi de viaţă care să uşureze eliminarea toxinelor din corpul nostru.
În acest sens putem face multe. Toţi paşii descrişi anterior ne sunt de mare ajutor pentru a ne menţine starea de sănătate dar şi pentru a o recâştiga în caz că am pierdut-o. Nu voi relua informaţiile de mai sus dar voi adăuga pe listă un sfat care să completeze informaţiile despre cum putem atinge starea de sănătate perfectă.
- Tratamentele naturale
Ritmul în care trăim astăzi pare că ne obligă să găsim şi să folosim medicamente cu acţiune rapidă, multiplă şi rezultate imediate şi care să se menţină. Prima tentaţie este să folosim medicamente alopate pentru a îndepărta simptomele. Intenţia este din start greşită pentru că, aşa cum spuneam în deschiderea articolului, absenţa simptomelor nu este totuna cu a fi sănătoşi.
Folosirea plantelor medicinale este alegerea corectă. În sprijinul acestei afirmaţii vin multe argumente. Plantele sunt fiinţe vii care aduc în organsim nu doar substanţe vindecătoare ci şi un impresionant bagaj energetic şi informaţional. Plantele acţionează la nivelul cauzelor bolii, cu cât boala este mai profundă şi mai veche cu atât tratamentul trebuie să fie mai insistent şi mai de durată. Atât pacientul cât şi medicul trebuie să acţioneze ca o singură fiinţă, scopul comun declarat fiind vindecarea bolii.
Plantele acţionează blând fără să producă şocuri în organsimul pacientului. Corect administrate plantele medicinale nu au efecte secundare sau reacţii adverse.
Eliminarea din corp a toxinelor poate genera fenomene neplăcute, de disconfort pe care le-am putea interpreta ca fiind efecte unei alegeri greşite a medicului sau a efectutării greşite a tratamentului de către pacient.
Cunoaşterea pe care o are medicul face casă bună cu răbdarea pacientului. Cu cât medicul este mai bun şi pacientul mai consecvent şi mai răbdător cu atât şansele de vindecare ale pacientului cresc.
Plantele medicinale se pot administra în multe forme: sub formă de pulbere administrată sublingual, sub formă de capsule, tincturi, unguente, uleiuri medicinale şi remedii glicerinate. Destinate în special copiilor dar nu numai, sunt siropurile şi remediile preparate în miere.
Lumea plantelor este vastă şi ne oferă soluţii pentru orice problemă de sănătate. Deschiderea noastră interioară către plantele medicinale ne poate scuti de multe drumuri la medic, de eşec şi de cheltuieli uneori foarte mari.
Şi chiar dacă până acum nu v-a vorbit nimeni despre miracolul plantelor medicinale vă sfătuiesc să faceţi această schimbare radicală în viaţa dumneavoastră. Uitaţi de farmacii şi de substanţe de sinteză. Daţi răgaz fiinţei minunate ce sunteţi să se redescopere şi să vă spună ce îi face bine. Reveniţi la natura dumneavoastră interioară nealterată de acest sfârşit al vremurilor dar şi la natura exterioară care este permanent pregătită să vă ofere ce aveţi nevoie.
Dumnezeu ne aduce aproape plantele medicinale de care avem nevoie. Dacă aveţi curiozitatea să priviţi plantele care cresc în grădinile pe lângă care treceţi în drum spre serviciu veţi observa că ele se schimbă de la an la an. Motivul acestei schimbări este apropierea de oamenii locului respectiv şi de nevoile lor din punct de vedere medical. Pe unde vedeţi rostopască şi anghinare veţi şti că foarte aproape sunt oameni cu boli hepatice. Untul pământului creşte pe lângă cei cu probleme articulare. La fel salcia şi creţuşca. Cătina creşte pe lângă cei ce au nevoie de vitamina C iar trandafirul pe lângă cei care au nevoie să se deschidă afectiv. Lângă casa dumneavoastră ce plante medicinale cresc?
MIHAELA DICULESCU
Medic specialist medicină de familie, competenţă ayurveda, apifitoterapie, acupunctură
