Postul intermitent este o modalitate de detoxifiere considerată mai blândă decât celelalte forme de post dar, deşi implică o perioadă mai scurtă de abţinbere de la mâncare decât celelalte forme de post, beneficiile sale sunt cu adevărat remarcabile.

   Postul intermitent este de fapt un mod de organizare a meselor de-a lungul zilei astfel încât în timpul unei zile să mâncăm într-un interval de 8 ore, restul de 16 ore (în care este inclusă şi perioada de somn) fiind o perioadă de abţinere de la mâncare, în acest interval de 16 ore fiind permis doar consumul de apă.

   Dictonul “mănâncă mai puţin, trăieşte mai mult” după care se ghidau anticii revine în atenţia nutriţioniştilor societăţii actuale ca urmare a evaluării efectelor dezastruoase ale alimentaţiei obişnuite asupra stării de sănătate a populaţiei.

   Principiul de a nu sări peste nici o masă se dovedeşte a fi de fapt păgubos pentru organismal uman şi este contrazis atât de observaţiile făcute de personalul medical cât şi de reorientarea oamenilor obişnuiţi către moduri mai corecte de alimentare în căutarea unei stări de sănătate perfectă.

   În perioadele de post datorită reducerii aportului caloric metabolismul nostru trece din modul de asimilare în modul de detoxifiere. În mod obişnuit organismul foloseşte ca sursă de energie glucoza pe care o asimilează din alimente. Acizii graşi sunt sursa principală de energie pentru muşchiul cardiac dar pentru restul organismului acizii graşi sunt o sursă alternativă de energie, aceasta însemnând că organismul foloseşte acizii graşi ca sursă energetică doar în perioadele de post alimentar, când nu există aport de glucoză. În perioadele de post alimentar organsimul degradează glicogenul din rezerve pentru a obţine glucoza necesară metabolismului iar când acest mecanism depăşeşte o anumită limită începe procesul de lipoliză (degradarea rezervelor adipoase) cu eliberare consecutivă de acizi graşi ce vor fi apoi folosiţi ca sursă de energie până la reluarea alimentaţiei.

   În perioadele de post negru scade secreţia de leptină şi grelină substanţe denumite “hormonii foamei” şi se normalizează secreţia de insulină şi cortizol, ambii hormoni de stress. Aceste modificări ale balanţei hormonale alături de modificările metabolismului energetic duc la efectele benefice pe care perioadele de post intermitent le au asupra stării noastre de sănătate. 

   Efectele postului intermitent

-armonizarea greutăţii corporale;

-reducerea riscului de apariţie a bolilor “ moderne” : diabet zaharat, depresie, cancer, astm bronşic, boli autoimune;

-creşterea randamentului intelectual  (creşterea memoriei, a atenţiei, a capacităţii de concentrare). Persoanele care au participat la aceste studii observaţionale au relatat îmbunătăţirea capacităţilor cognitive în perioadele de post intermitent, înbunătăţiri ce se stabilzau după o perioadă mai lungă de timp de post intermitent ţinut după formula 5/2 (5 zile pe săptămână cu alimetaţie obişnuită/2 zile cu post intermitent.) ;

-scăderea necesarului de somn şi resincronizarea ritmului normal somn-veghe. Această resincronizarea are efect de refacere a florei intestinale. Echilibrul florei intestinale este perturbat la persoanele la care acest ritm somn-veghe este perturbat sau iversat (la persoanele care dorm ziua iar noaptea desfăşoară anumite activităţi şi, inevitabil, mănâncă) apare un dezechilibru al florei intestinale, dezechilibru ce determină apariţia multor boli, constipaţia şi obezitatea fiind doar două dintre acestea.;

-ameliorarea unor afecţiuni cardiace, a hipertensiunii arteriale, a hipercolesterolemiei;

-diminuarea proceselor inflamatorii din corp;

-reducerea cantităţii de radicali liberi de oxigen în corp. Aceşti radicali sunt substanţe foarte reactive din punct de vedere chimic care, pentru a-şi complete structura distrug proteinele, lipidele şi lanţul de AND la nivel celular. Scăderea cantităţii de radicali liberi de oxigen (RLDO) încetinesc procesele de îmbătrânire prematură şi apariţia bolilor; 

-normalizarea activităţii sistemului imunitar. Eliminarea din corp a toxinelor uşurează foarte mult activitatea sistemului imunitar. Acesta face mult mai uşor diferenţa între structurile prorpii corpului nostru şi structurile străine (non-self) eliminându-le doar pe cele din urmă;

-efecte pozitive de prevenire a bolilor autoimune, cum ar fi scleroza multiplă, diabetul zaharat autoimun, poliartrita reumatoidă;

-s-a observat că abţinerea de la hrană în această formulă de 5/2 creşte secreţia de hormoni de creştere celulară care, alături de detoxifiere determină apariţia unui efect benefic combinat: în perioada de post se elimină toxinele de la nivelul celulelor urmând ca la reluarea alimentaţiei ( mai ales dacă se mănincă corect) să înceapă un proces de regenerare celulară şi tisulară; 

-reducerea efectelor adverse ale chimioterpaiei şi creşterea şanselor de recuperare ale pacientului;

-reducerea incidenţei bolilor degenerative ale sistemului nervos (boala Alzheimer, demenţa senilă, boala Parkinson).

   Efectele postului intermitent au fost deocamdată studiate pe termen scurt, necunoscându-se efectele unui astfel de regim alimentar pe termen lung. Medicii recomandă ca anumite categorii de persoane să urmeze acest rgim alimentar sub supraveghere medicală: persoanele cu hipertensiune arterială, diabet zaharat, persoanele cu patologii associate care urmează tratamente medicamentoase multiple.  Postul intermitent le este contraindicate copiilor, vîrstnicilor cu sănătate fragile, femeilor gravide sau care alăptează.

MIHAELA DICULESCU

Medic specialist medicină de familie, competență ayurveda, apifitoterapie, acupunctură