În corpul nostru există 7 glande endocrine: gonadele (glandele sexuale) – ovarele şi testiculele, suprarenalele, pancreasul, timusul, tiroida, hipodiza (glanda pituitară) şi epifiza (glanda pineală). Aproape toate produc mai multe tipuri de substanţe sau chiar mai mulţi hormoni, consideraţi de importanţă majoră, deoarece influenţează întregul organism. Aceste glande sunt puse în corespondenţă şi cu anumiţi centri energetici foarte importanţi, din medicina alternativă. Astfel, putem spune că rolul lor este crucial în funcţionarea corpului nostru. Importanţa lor este dată şi de faptul că, pe măsură ce înaintăm în vârstă şi apar fenomenele de îmbătrânire, ei pot fi produşi în cantităţi insuficiente, ceea ce influenţează negativ procesele metabolice şi impune luarea unor măsuri de prevenire a îmbolnăvirilor.

1. Ovarele produc estrogeni şi progesteron, ambii hormoni influenţând întreg organismul feminin şi starea psiho-emoţională, dispozițiile, impulsul sexual și starea generală de sănătate. Cu cât înaintăm în vârstă, ovarele produc mai puţini estrogeni şi progesteron, iar la menopauză producerea încetează complet. La multe femei, fluctuaţiile hormonale din perioada ciclului sau de la menopauză se manifestă prin transpiraţii, valuri de căldură, insomnie, iritabilitate sau depresie. Hormonii estrogeni au un rol important în protecţia multor organe interne (de exemplu, protejează oasele de demineralizare), ceea ce este un avantaj al femeii aflate în perioada fertilă. Excesul sau deficitul hormonal (mai ales estrogenii în exces şi progesteronul lipsă) sunt responsabile de apariţia foarte multor boli, de la tulburări menstruale, de fertilitate şi până la temutul cancer, boală care azi este din ce în ce mai frecventă. Unul din principalele motive de creştere al frecvenţei cancerelor care afectează organismul feminin (sân, uter, col uterin, ovare) este şi consumul excesiv de substanţe cu efecte asemănătoare estrogenilor naturali. Acești „xeno-estrogeni” sunt prezenţi din abundenţă în alimentaţie (de exemplu, în uleiul de germeni de grâu, în seminţele de mărar sau în produsele din soia) sau în suplimente nutritive cu plante medicinale (ex. lemn-dulce, fenicul, anason), ei pot avea uneori rol terapeutic, atunci când există deficit de estrogeni, sau în perioada dificilă de instalare a menopauzei. Alimentele cu precursori de estrogeni nu sunt atât de periculoase (pentru că nu ajungem să mâncăm atât de mult din ele), pe cât sunt de periculoşi compuşii chimici care se comportă în organismul nostru ca şi estrogenii. Excesul acestor substanţe poate produce dereglări hormonale, precum apariţia pubertăţii precoce, infertilitate sau cancere. Există un grup foarte mare de substanţe industriale chimice, prezente actualmente peste tot în mediul înconjurător, care au în organismul uman efecte perturbatoare asupra hormonilor produşi de corpul nostru (pentru că sunt absorbiţi de corpul nostru şi se leagă de receptorii de estrogeni). Câteva exemple de asemenea substanţe ar fi: bisfenol A, ftalaţi, bifenilii policloruraţi (PCB), diclor-difenil-dicloretilenă (derivat de DDT), acid perfluoroctanic (PFOA). difenileter polibromurat (PBDE).

Bisfenolul A (BPA) şi ftalaţii (adăugaţi în materialele de PVC pentru îmbunătăţirea proprietăţilor acestuia) sunt substanţe industriale prezente peste tot în mediu, în ambalajele de plastic, în stratul interior al conservelor, în detergenţi, jucării sau produse cosmetice. Cu totii suntem expusi la absorbţia lor. Acidul perfluoroctanic (PFOA) se găseşte în vasele de gătit non-adezive, iar difenileterul polibromurat (PBDE) este prezent în produsele ignifuge, folosite din anii ’70, şi s-a dovedit că are efecte de feminizare şi de subdezvoltare a organelor genitale masculine, în studii pe animale. Cercetări medicale făcute în SUA au arătat că în cazul fetelor care au avut un nivel mare de PBDE în sânge, prima menstruaţie a apărut prea devreme, înainte de 12 ani. Ca atare, Uniunea Europeană a interzis folosirea în dispozitivele electrice şi electronice a două clase de substanţe ignifuge, difenileterul polibromurat şi bifenilul polibromurat (PBB), fiind stabilită o limită de 1 g/kg a sumei dintre masele de eteri folosiţi în diferite materiale.

Ce putem face pentru a evita acumularea de substanţe chimice responsabile de perturbări endocrine în corpul nostru? Sunt necesare măsuri de igienă alimentară şi un de stil de viaţă sanatos. Trebuie să consumăm mai ales hrană proaspătă, crudă, şi să limităm consumul de alimente procesate, preambalate în plastic (folii alimentare) sau metal (conserve), precum şi a cărnii şi lactatelor din surse nesigure. Alimentele şi apa ar trebui ţinute în recipiente de sticlă, nu de plastic, mai ales cele pentru copii. Vasele de gătit neadezive ar trebui înlocuite cu unele din sticlă sau ceramică. Jucăriile ar trebui să fie făcute din materiale naturale, nu care conţin ftalaţi. Produsele cosmetice ar trebui să fie din ingrediente naturale, fără arome sintetice care pot perturba echilibrul hormonal.

Excesul de estrogeni sintetici este responsabil şi de alte boli, de exemplu, tromboze (formarea cheagurilor de sânge), mai ales la persoanele care folosesc nejustificat, fără recomandare medicală, unele medicamente anticoncepţionale. De aceea, aportul de estrogeni din afară ar trebui foarte bine controlat pentru a evita problemele de sănătate.

În ce priveşte progesteronul, el este de multe ori în deficit, ceea ce poate duce la infertilitate feminină. Pentru echilibrare endocrină, se pot folosi la început produse naturale cu efecte detoxifiante (cure cu sucuri de fructe şi legume), apoi plante care au acţiune depurativă sangvină şi limfatică. Ulterior, se pot administra plante cu acţiune asemănătoare progesteronului natural (precum cele din compoziţia produselor Sanofem A, Fitofibromstop sau Afrodit), precum şi unele produse apicole. Acestea au acţiune blândă şi lipsită de pericole.

Testiculele sunt producătoare de testosteron, hormon care ajută la maturizarea şi buna funcţionare a organelor sexuale masculine şi a prostatei, așadar este implicat şi în fertilitatea masculină. Testosteronul nu are doar un rol în perpetuarea speciei, ci contribuie și la buna funcţionare musculară, fiind cel care le dă bărbaţilor o mai mare forţă fizică, putere de muncă, iniţiativă de a acţiona. Deficitul mare de testosteron poate conduce la diminuarea forţei musculare, probleme cardiace, deficite sexuale masculine, feminizarea corpului, caz în care trebuie restabilit nivelul hormonal. De menţionat este faptul că şi unele medicamente pot avea un efect secundar feminizant. În reechilibrarea hormonală masculină, anumite plante medicinale (precum cele din compoziţia gamei Afroman sau produsul Testosterol), precum şi produse apicole (lăptişor de matcă, polen, apilarnil), pot avea un rol foarte bun, fiind şi lipsite de pericole. Dozele şi modalităţile de administrare le stabileşte medicul apifitoterapeut.

2. Suprarenalele au un rol foarte important în inflamaţie şi în răspunsul organismului la stres, ele producând mai multe tipuri de hormoni: cortizol, adrenalină, noradrenalină, aldosteron, dar şi mici cantităţi de hormoni sexuali (estrogeni, progesteron şi precursori de testosteron). Toţi aceşti hormoni influenţează o mulţime de funcţii ale corpului, precum: tensiunea arterială, metabolismul apei, glucidelor şi mineralelor (sodiu şi potasiu), greutatea corporală şi aspectul fizic, caracteristicile legate de sex (dar influenţa lor e mai mică decât a gonadelor), imunitatea şi răspunsul complex la agresiunea bacteriilor sau a substanţelor toxice de mediu etc. Funcţionarea lor deficientă este pusă în legătură cu apariţia bolilor automiune, o categorie de boli foarte vastă, care poate afecta o mulţime de ţesuturi din corp, dar care poate beneficia de ajutorul terapiilor alternative. Există suplimente din plante, precum şi produse apicole (cum ar fi veninul de abine), care pot influenţa în bine funcţionarea acestei glande.
3. Pancreasul endocrin produce insulina şi glucagonul, hormoni cu rol-cheie în metabolismul substanţelor nutritive dulci. O funcţionare dezechilibrată a pacresului poate duce la apariţia diabetului, boală cronică, ce poate fi influenţată în bine de unele suplimente nutritive. Acestea pot să ajute mai ales în prevenirea instalării complicaţiilor bolii diabetice, complicaţii ce afectează rinichii, vasele de sânge, pielea, vederea sau picioarele, şi care apar după mai mulţi ani de evoluţie necontrolată a diabetului.
4. Timusul este o glandă cu rol esenţial în apărarea imună, prin producerea globulelor albe cu rol implicat în apărarea contra infecţiilor, dar şi prin influenţa asupra sistemului limfatic, splinei şi amigdalelor. O bună activitate imună protejează corpul, atât de agenţii infecţioşi (bacterii, virusuri, fungi, paraziţi), cât şi de apariţia cancerului.
5. Tiroida produce hormonul tiroxină, care influenţează direct metabolismul apei şi mineralelor, creşterea şi dezvoltarea, greutatea şi temperatura corporală, toleranţa la efort, aspectul pielii şi al părului, funcţionarea inimii, somnul şi starea psihică. În apropierea lor se află şi glandele paratiroide, care produc hormoni ce reglează absorbţia şi nivelul calciului şi fosforului din sânge. Tiroida poate fi dereglată în sensul prezenţei de noduli tiroidieni (guşă nodulară), dar şi al modificărilor hormonale: hipotiroidie, hipertiroidie – prea puţini sau prea mulţi hormoni tiroidieni, precum şi de procese autoimune, în caz de tiroidită.
6. Hipofiza sau glanda pituitară este situată în centrul creierului şi este supranumită chiar “creierul endocrin”. Ea produce hormoni care controlează funcţia celorlalte glande endocrine, descrise anterior. Prin reglarea activităţii endocrine a întregului corp, ea influenţează tot comportamentul nostru: fertilitatea şi comportamentul sexual, desfăşurarea normală a sarcinii şi naşterii, caracteristicile feminine sau masculine, răspunsul la stres, temperatura corpului, densitatea oaselor şi forţa musculară, tensiunea arterială, inima şi vasele de sânge, nivelul de apă, minerale şi glucide din sânge, culoarea pielii, producerea laptelui matern etc..La femei, hipofiza produce hormonii FSH şi LH, care controlează şi reglează producerea de estrogeni şi progesteron, precum şi prolactină, care stimulează secreţia laptelui. La bărbaţi, ea produce LH, care stimulează producerea de testosteron. Hipofiza produce şi: hormon somatotrop (STH), care ajută creşterea şi dezvoltarea, hormon adrenocorticotrop (ACTH) care influenţează suprarenalele şi nivelul de hormoni sexuali, precum şi hormon tireotrop (TSH), cu influenţă asupra tiroidei, hormon antidiuretic (vasopresină), care menţine echilibrul apei în corp, influenţând activitatea rinichilor. Tot ea produce şi hormoni care inhibă creşterea excesivă (somatostatină), producerea excesivă de melatonină sau de prolactină.
7. Epifiza sau glanda pineală este mai puţin cunoscută. Se ştie că ea produce mai multe tipuri de hormoni, de exemplu, melatonina, implicată în reglarea somnului. Foarte multe persoane au tulburări ale somnului, datorită mai multor factori, printre care şi excesul expunerii la radiaţii electro-magnetice emise de aparatele ultraperformante folosite azi de toţi (calculatoare, telefoane mobile, televizoare etc.). S-a constatat că fluorurile, folosite în reţelele de apă potabilă sau în pastele de dinţi, pot influenţa negativ activitatea epifizei. S-au făcut experimente pe animale, care au arătat că excesul de fluoruri duce la scăderea nivelului de melatonină şi la un debut timpuriu al pubertăţii.

Buna funcţionare a glandelor endocrine poate fi asigurată printr-o alimentaţie curată şi sănătoasă, care să cuprindă în cantităţi echilibrate, precursori ai hormonilor naturali produşi de corpul nostru. Un exemplu de asemenea substanţe sunt: produsele apicole (lăptişor de matcă, apilarnil, polen, miere), uleiurile naturale presate la rece (germeni de grâu, măsline, floarea-soarelui, dovleac), plante aromatice (anason, fenicul, mărar, ţelină), leguminoase (mazăre, năut, soia etc.). În afară de alimentaţie, nivelele normale de hormoni sunt influenţate de unele minerale sau plante cu acţiuni specifice.

Ovarele, testiculele şi suprarenalele sunt ajutate de consumul de aminoacizi naturali (din polen sau unele lactate naturale, plante leguminoase), fructe proaspete bogate în vitamina C, drojdie de bere sau germeni de grâu, plante precum brânca-ursului, năpraznic, zmeur, traista-ciobanului, trifoi roşu sau plante indiene (ashwagandha, shatavari, ginseng).

Pancreasul este susținut de gelul de aloe sau de plante precum afin, brusture, dud, cicoare, teci de fasole sau unele plante din medicina Ayurveda (precum cele din amestecul Fitodiabetin).

Timusul este susținut de plante drenoare limfatice şi imunostimulatoare, precum brusture, echinacea, lipicioasă, mesteacăn, urzică, sau de uleiuri volatile şi propolis.

Tiroida poate beneficia de ajutorul suplimentelor care conţin seleniu, precum şi a plantelor din familia Brassicaceae (familia verzei şi muştarului), a nucilor şi algelor marine.

După cum arătam într-un articol anterior, reglarea activităţii endocrine, prin micşorarea nivelului de stres, se poate realiza şi prin intermediul muzicoterapiei. Tot in directia relaxarii, sunt utile si Terapiile Ayurvedice sau masajul. Schemele de tratament în cazul fiecărei probleme endocrine le va stabili medicul specialist, în funcţie de particularitatea fiecărui pacient.

Dr. Cristina Pavel

Specialist medicină de familie, apiterapie-fitoterapie-aromaterapie, acupunctură, homeopatie