Vocea este expresia sonoră a cuvântului gândit, elementul de suport care concretizează ideile şi emoţiile caracteristice fiecărei persoane. Vocea fiecărui om arată care îi este modul specific de a fi, starea de spirit generală şi dispoziţia de moment. Pe lângă faptul că reprezintă o asociere de sunete caracterizate de intensităţi şi frecvenţe precise, ea este la fel de personală ca şi amprentele, servind ca element de recunoaştere, chiar în absenţa altor simţuri. Pentru a articula cuvintele şi a cânta, avem nevoie să funcţioneze bine şi să nu fie obturate de ceva, toate organele ce fac parte din sistemul fonator: faringele, laringele, limba, gura, buzele, fosele nazale.
Putem recunoaşte o persoană dragă sau care se află în atenţia noastră, atunci când ea rosteşte unul sau mai multe cuvinte, sau atunci când cântă. Vocea feminină este melodioasă şi atrăgătoare, iar cea masculină este mai joasă ca tonalitate şi mai puternică, aceste caracteristici fiind determinate şi de nivelul normal de hormoni sexuali, caracteristici fiecărui sex. Amplitudinea sa, strâns legată de volumul de aer expirat, este direct proporţională cu vitalitatea şi rezistenţa persoanei şi poate fi un indiciu asupra stării ei generale. O voce slabă, tremurată, şoptită, un expir lipsit de forţă, poate indica o stare de epuizare sau un caracter slab, maleabil, obedient.
În medicina tradiţională chineză, vocea şi vorbirea, împreună cu zona limbii, unde se articulează cuvintele, sunt legate de Inimă, de Elementul energetic Foc şi exprimarea emoţiilor, bucuriei, sensibilităţii. Vocea este legată însă şi de conştiinţă şi funcţiile raţionale superioare, astfel încât ea poate fi afectată şi atunci când există tulburări la nivelul conştiinţei. Nu ne referim aici doar la problemele ţin de rostirea propriu-zisă a cuvintelor, ci şi la ton, coerenţă, cuvintele preferate. O tulburare la nivelul conştiinţei, o „întunecare a minţii”, se poate exprima printr-o vorbire incoerentă (asemenea unui om beat), vorbire lipsită de orice intonaţie şi emotivitate, sau dimpotrivă, prin impulsivitate, confuzie a noţiunilor şi valorilor, ţipete, râs sau plâns necontrolat, cuvinte nepotrivite sau intenţionat ofensatoare, vorbire de unul singur. În medicina chineză, tulburările psiho-emoţionale se pot trata prin remedii armonizatoare, cum ar fi plante calmante, care purifică focul şi îl rafinează, sau prin acţiune asupra Meridianului Stăpânul Inimii, cu presopunctură, ace de acupunctură sau folosind plante care îl reechilibrează. Reechilibrarea se adresează persoanelor care nu au psihoze majore (schizofrenie etc.).. Se pot face şi proceduri de tip Hrid Lepa (cataplasme pe zona inimii), mai ales dacă există o stare de anixietate, frică sau atacuri de panică.
Vocea răguşită, voalată, arată afectarea corzilor vocale, prin inflamaţie, iritaţie, alergie, corpi străini sau tumori. În aceste situaţii se examinează laringele şi se face tratament de remediere a cauzei. Pentru iritaţii şi inflamaţii, se pot face proceduri de tip Gandusha (gargară terapeutică cu preparate din plante medciinale), specifice medicinei Ayurveda, care au un efect local foarte bun, de calmare şi liniştire. La nivel local se pot aplica şi extracte de propolis, care sunt antiinflamatoare şi antiinfecţioase. Răguşeala poate fi cauzată şi de unele modificări endocrine. La fel, modificarea timbrului caracteristic (o voce slabă, feminină, la un bărbat, sau o voce masculină la o femeie), poate atrage atenţia asupra unor tulburări hormonale, ce ar trebui investigate, dacă mai există şi alte indicii care sugerează o problemă endocrină.
Modificările vocii (în special forma cea mai gravă, dispariţia ei – afonia) pot indica prezenţa unor probleme neurologice, endocrine sau psihice. Paraliziile, tumorile., miastenia gravis, scleroza laterală amiotrofică, distrofiile musculare, deficitul grav de hormoni tiroidieni, ori prea multă tensiune nervoasă, surescitare psihică, pot fi tot atâtea cauze posibile ce ar trebui investigate. Vorbirea pe nas, dacă se asociază cu tulburări de înghiţire, trebuie să ne ducă de urgenţă la neurolog, pentru că poate ascunde boli grave. Vocea tremurată poate indica un debut de boală Parkinson, scleroză multiplă, neuropatii, pareze; iar vocea înfundată poate fi semn al unei inflamaţii locale (în funcţie de cauze, se poate trata cu terapii ayurvedice). În funcţie de cauză, în unele afecţiuni neurologice se pot realiza cu succes tratamente prin apiterapie (mai ales cu venin de albine).
Pentru repararea vocii, în lipsa cauzelor organice, trebuie să ne calmăm psihicul şi emoţiile. Putem începe prin a realiza exerciţii de control al ritmului respirator, care ne vor reeduca şi gândirea. O metodă bună este realizarea unui set de 10 terapii de tip Shirodhara. Altă opţiune poate fi muzicoterapia şi sonoterapia, respectiv audierea şi emisia de sunete de intensitate şi frecvenţă controlată, sub ghidarea unui terapeut specializat. Această modalitate ne poate îmbunătăţi simultan şi auzul, pe lângă faptul că ne linişteşte.
Dr. Cristina Pavel
Specialist medicină de familie, apiterapie-fitoterapie-aromaterapie, acupunctură, homeopatie
