Sensibilitatea la frig sau la căldură ţine într-o anumită măsură, de specificul fiecărei persoane, fiind un element care o individualizează. Ea depinde de tipul constituţional al fiecăruia şi este corelată cu starea circulaţiei. Astfel, se ştie că persoanele vârstncie sunt în general, ceva mai friguroase, pentru că vasele de sânge şi-au mai pierdut din elasticitate şi se dilată mai greu, pentru a duce sângele acolo unde este nevoie. Bineînţeles că senzaţia accentuată de frig depinde şi de prezenţa factorilor toxici şi/sau care contractă vasele de sânge, cum ar fi fumatul. Acesta e un motiv în plus să nu se fumeze iarna, pentru că focul şi fumul ţigării nu ne încălzesc, ci ne răcesc şi ne intoxică.
Persoanele cele mai favorizate iarna, din punct de vedere termic, sunt cele care „se aprind uşor” – fiinţe intens emotive, cu temeperament vulcanic, pasionale, „focoase” – acestea au în general circulaţia cea mai bună, iar vremea rece abia le mai linişteşte. Pe locul doi ca şi rezistenţă la frig sunt persoanele ceva mai corpolente, cu rezerve de grăsime (care ţine de frig) – acestea sunt persoanele de tip Apă/Pământ, care se bucură de o vitalitate şi o rezistenţă generală mai mare.
Frigul determină o senzaţie de răcire, care antrenează contracţia vaseor de sânge şi a muşchilor, pentru a opri astfel pierderea de căldură. Când aceste fenomene sunt deja accentuate datorită unei boli care s-a instalat, trebuie să luăm urgent măsuri. La frig, de exemplu, se pot agrava arteritele, bolile articulare (spondilita ankilopoietică, reumatismul), durerile de tip crampe sau colici (care nu au cauză inflamatorie), spasmele, nevralgiile şi paraliziile din unele boli neurologice.
Frigul are însă influenţă şi asupra stărilor noastre psiho-emoţionale. Aţi observat că uneori, la frig începem să tremurăm şi ni se încordează toţi muşchii, ca atunci când ne este frică? Este valabil mai ales dacă suntem agitaţi şi neatenţi la propria persoană şi uităm să ne alimentăm şi să ne odihnim. Uneori este suficient să ne hrănim şi să bem un ceai cald, pentru că ne încălzim imediat ce începe digestia. Unii cercetători consideră că frigul poate accentua anxietatea şi depresia şi poate favoriza atacurile de panică. Acest fapt este valabil doar în cazul persoanelor care şi-au neglijat mult timp nevoile personale şi au depăşit pragul de adaptare al organismului. Frigul ne poate afecta prea mult şi atunci când vine pe o stare de oboseală accentuată, anemie, post prelungit, şoc, traumatism fizic sau psihic. Prima măsură în acest caz ar trebui să fie baia caldă, masajele de relaxare şi încălzire, ceaiurile fierbinţi, condimentele, tonicele nutritive, de tip Vitalizant-energizant.
Problemele la frig se pot agrava şi în unele condiţii de boală, altele decât cele specificate mai sus: hemoragii cu pierderi mari de sânge (care pot fi interne, neexteriorizate), tensiunea arterială prea mică, insuficienţa cardiacă sau renală, bolile cronice, degenerative sau consumptive (ex. cancer), deficitele enzimatice ale pancreasului, hipotiroidia. Dacă sensibilitatea la frig este localizată doar la un anumit segment al corpului, ne putem gândi că este o problemă locală (arterită sau neuropatie)
Cum se tratează aceste probleme? Mai întâi trebuie să vedem în ce context apar şi care le este specificul, pentru a căuta să îndepărtăm cauza. În hipotiroidie vom susţine tiroida cu plante medicinale, în deficitele enzimatice, vom da enzime digestive. Sunt binevenite remediile care încălzesc, suplimentele de tip tinctură din plante medicinale (mai ales tincturile pentru Meridianul Rinichi, Trei Focare şi Vezică Urinară, câte 3 linguriţe pe zi, cu apă), împreună cu plantele puternic condimentare, cum sunt ghimbirul, ceapa, hreanul, ardeiul iute, usturoiul, cimbrul, scorţişoara. Acestea ar trebui să fie administrate, cel mai bine, la masă, pentru a fi tolerate de stomac şi a îşi face rapid efectul. Un efect bun îl au şi tonicele afrodiziace, care ne ajută să ne şi relaxăm (cum sunt, de exemplu, tincturile Afrodit sau Afroman, ce se vor lua la fel ca şi celelalte tincrui indicate.)
Putem aplica local, pe regiunea cu probleme, cremă cu ardei iute sau cu venin de albine. Într-adevăr, veninul de albine poate îndepărta rapid senzaţia de frig şi culoarea violacee a extremităţilor, pentru că stimulează circulaţia şi suprarenalele care descarcă adrenalină. Este mai bine să se aplice doze mici, dar repetate, pentru că efectul instalat va fi confortabil. Dacă nu este suficientă crema, el poate fi administrat prin microînţepături. Putem, de asemenea, să realizăm proceduri de hidroterapie, cum ar fi băile calde de picioare sau de şezut, care ne vor încălzi tot corpul, sau masaj pe zona de proiecţie a rinichilor şi la baza coloanei vertebrale. Şi nu trebuie să uităm că, uneori, căldura fizică este în legătura cu cea sufletească, aşa încât să ne deschidem şi inima spre emoţii pozitive, alături de cei dragi.
Dr. Cristina Pavel
Specialist medicină de familie, apiterapie-fitoterapie-aromaterapie, acupunctură, homeopatie
