Recomandările privind indicaţiile sau restricţiile alimentare fac parte din indicaţiile curente oferite de medici, pacienţilor. Cu excepţia problemelor mai speciale, legate de bolile metabolice (mai ales obezitatea, guta şi diabetul), precizările privind dieta se rezumă însă, de multe ori, la indicaţii de tip „evitaţi consumul de sare, zahăr şi grăsimi, beţi lichide minim 1,5 litri zilnic”. Lucrurile sunt însă, mult mai specifice şi mai de fineţe, motiv pentru care, astăzi, multă lume caută ajutorul nutriţioniştilor, care să le stabilească o dietă cât mai potrivită. E adevărat că excesul ponderal şi obezitatea sunt probleme din ce în ce mai frecvente, datorită stilului modern de viaţă, hipercaloric, mult peste necesităţi, şi datorită vieţii sedentare.
Medicina tradiţională ia în considerare constituţia pacientului şi sensibilităţile lui, moştenite sau dobândite, evaluând în ansamblu toate bolile pe care acesta le are. Ia în considerare şi alţi factori particulari care pot influenţa pozitiv sau negativ boala, şi stabileşte o schemă de tratament complexă, care include plante medicinale, suplimente alimentare, diverse proceduri şi terapii, dar şi scheme alimentare particulare, are urmăresc reechilibrarea cât mai completă. Medicina tradiţională chineză şi indiană se apleacă în mod special asupra influenţei alimentelor în restabilirea sănătăţii şi ia în considerare gusturile complexe ale fiecărui aliment, precum şi efectele de hrănire, încălzire, răcorire sau acţiunile particulare pe care un ingredient alimentar le poate avea asupra unor organe sau ţesuturi din corp.
În ceea ce priveşte influenţa gusturilor asupra sănătăţii, lucrurile sunt mult mai complexe, deoarece, pe de o parte, un aliment sau un ingredient dintr-o combinaţie are un gust unic, dat uneori de o combinaţie a mai multor gusturi; iar, pe de altă parte, gustul este un simţ foarte important, care ne influenţează emoţiile şi modul de a gândi. Multă lume nu este atentă la nuanţele de fineţe ale gusturilor, iar papilele gustative, mai ales la fumători şi la cei care nu fac periodic detofixiere, nu sunt capabile să distingă gusturile ceva mai suave. Acesta este unul din motivele pentru care, cei obişnuiţi să consume alimente „tradiţionale”, bogate în proteine animale, grăsimi, foarte sărate sau iuţi, nu vor aprecia o mâncare simplă, de exemplu un orez fiert simplu, fără nimic altceva adăugat. În aceste condiţii, este necesară o „resetare” a informaţiei aduse de alimente, iar cea mai bună modalitate este detoxifierea prin post sau printr-o dietă restrictivă indicată de un medic specialist în terapii alternative. La fel cum după câteva zile de odihnă, suntem gata să ne reluăm activitatea, fiind mult mai în formă, şi papilele noastre gustative, după o perioadă de restricţie alimentară, revin la percepţii de fineţe, iar noi devenim capabili să apreciem gustul unor mâncăruri mai simple şi cu mai puţine ingrediente.
Medicina tradiţională chineză descrie existenţa celor 5 savori (dulce, sărat, acru, amar, iute), ce sunt puse în corespondenţă cu cele cinci elemente. Medicina tradiţională indiană descrie 6 gusturi (la cele 5 principale se adaugă gustul astringent), care sunt, de asemenea, puse în corespondenţă cu elementele, şi cărora le este descrisă o influenţă asupra diferitelor ţesuturi corporale sau funcţii metabolice. Gusturile dulce şi sărat sunt cele mai nutritive, fiind puse în corespondenţă, în ambele sisteme medicale, cu elementele Apă şi Pământ, cu rol important în hrănire. Gustul iute este cel care ne ajută în digestie şi arderea grăsimilor, fiind un gust ce ne apote ajuta la slăbit şi accelerarea proceselor catabolice, dar ne şi poate face mai „iuţi” mental sau emoţional (adică ne creşte agilitatea mentală, dar ne poate face şi să fim mai agresivi). Noi putem, astfel, corecta unele probleme în funcţionarea corpului nostru, apelând la remedii ce funcţionează prin analogii şi corespondenţe.
Fiecare grup de alimente principale (cereale, legume, fructe, lactate etc.) are un anumit specific general, care îl poate face favorabil sau nu, unor persoane sau unor probleme de sănătate. Din fiecare grup, apoi, există alimente favorabile sau nefavorabile pentru anumite situaţii sau persoane.
Cerealele, de exemplu, sunt alimentele tradiţionale de bază, ele având în compoziţie substanţe dulci (carbohidraţi) cu absorbţie lentă, alături de proteine şi lipide, în cantităţi mai mici. Multe sunt bogate şi în minerale sau unele vitamine. În sistemul de dietă macrobiotic, fondat de doctorul japonez Niyoti Sakurazawa, cunoscut în Occident sub numele de Georges Ohsawa, cerealele sunt considerate alimentele perfect echilibrate Yin-Yang, deci, cele care se pot recomanda pentru consum oricui, în orice situaţii.
Fructele fac parte şi ele, din alimentele indispensabile corpului nostru, datorită bogăţiei de vitamine, minerale şi enzime. Există fructe mai dulci sau mai acrişoare; cele mai dulci sunt mai nutritive, iar cele acrişoare, mai energizante. Există şi fructe, cum ar fi de exemplu caisele, care sunt considerate bune pentru toate tipologiile constituţionale. Fructele de culoare închisă (afine, coacăze, mure) sau preparatele din ele (de exemplu, siropurile obţinute prin presare la rece) sunt antioxidante şi reechilibrante circulatorii, fiind recomandate tuturor, inclusiv diabeticilor sau persoanelor care au probleme cu greutatea.
Dietoterapia chineză, dar şi cea ayurvedică, recomandă ca la o masă (sau chiar şi într-un fel de mâncare natural, de exemplu, o salată) să avem prezente toate gusturile. Nu este vorba de un gust intens, pregnant (cum e dulcele din prăjiturile cu zahăr sau săratul din murături), ci de nuanţe mai suave de gust. Cerealele, de exemplu, au un gust dulce echilibrat, iar algele marine au un gust predominant sărat. Gustul iute şi aromat îl regăsim şi în mirodenii mai blânde, precum rozmarinul sau cimbrişorul, cel acru, în fructe (mere, rodii, vişine etc.), iar cel amar, în frunze precum diferitele tipuri de salate. Putem prepara o salată la care adăugăm germeni de cereale, alge, ciuperci, morcovi, cartofi fierţi, mere şi un amestec de condimente, şi vom avea astfel, toate gusturile prezente în acelaşi fel de mâncare. Un exemplu de dulciuri naturale şi sănătoase sunt deserturile raw-vegane, care nu au un gust atât de puternic dulce, precum prăjiturile clasice, însă este un dulce echilibrant şi hrănitor, din care este suficient să folosim puţin, ca să ne simţim hrăniţi.
După cum puteţi vedea, avem alternative sănătoase şi uşor de preparat, la alimentaţia tradiţională. Adaptarea la problemele de sănătate ale fiecăruia implică o discuţie mai amănunţită cu un medic specialist de medicină alternativă, care va da indicaţii specifice pentru fiecare caz.
Dr. Cristina Pavel
Specialist medicină de familie, apiterapie-fitoterapie-aromaterapie, acupunctură, homeopatie
