Accidentele vasculare cerebrale reprezintă o categorie de boli având o frecvenţă în creştere, cu risc mare de deces, echivalent cu infarctul miocardic. Ele pot fi de două tipuri, ischemice sau hemoragice, cele ischemice având un prognostic mai bun şi beneficiind de mai multe posibilităţi de recuperare. Prof. Dr. Michael Brainin, neurolog austriac, preocupat de mult timp de domeniul bolilor cerebro-vasculare, autor de manuale de neurologie, consideră că putem preveni apariţia acestor afecţiuni foarte grave (mai ales dacă avem predispoziţie genetică), având grijă să evităm 10 factori de risc, care contribuie decisiv la declanşarea a peste 90% din accidentele vasculare. Aceşti factori de risc sunt: hipertensiunea arterială (primul şi cel mai important factor, care poate fi influenţat în diverse moduri), alimentaţia, lipsa exerciţiului fizic, fumatul, consumul de alcool, excesul ponderal, ischemia cardiacă, diabetul, dislipidemia şi problemele sociale sau emoţionale. Altfel spus, trebuie să avem grijă să nu trăim în tensiune, să avem un stil de viaţă sănătos, o alimentaţie corectă, fără prea multe grăsimi animale (bogate în colesterol), fără alcool şi tutun, şi să urmărim să ne păstrăm echilibrul emoţional, iar astfel, avem şansa să nu ne confruntăm niciodată cu astfel de boli.
Accidentele vasculare cerebrale se tratează, de obicei, în spital, cu medicamente anticoagulante, vasodilatatoare, trofice ale celulei nervoase. După spitalizare, urmează perioada de recuperare, în care deficitul motor (paralizia care afectează nervii) se poate diminua treptat şi mişcările pot reveni la normal. Uneori însă, boala apare la o persoană în vârstă, la care vasele de sânge ale creierului sunt deja fragile, astfel încât bolnavul nu se poate recupera decât parţial, foarte greu, şi rămâne dependent de îngrijirea cuiva. Cu atât mai mult, dacă fenomenele de ischemie se repetă şi apar alte accidente vasculare, starea se poate agrava.
Primele semne că avem un risc de apariţie a acestor boli pot fi date de unele ameţeli, tulburări de echilibru, stări de leşin, pierderi de memorie, mai ales dacă sunt prezenţi şi câţiva din factorii de risc menţionaţi mai sus. O ecografie Doppler a vaselor carotide ne poate arăta dacă există plăci de aterom care cresc riscul de tromboză. De asemenea, o scanare neinvazivă cu un aparat de biorezonanţă performant ne poate ecidenţia dacă starea vaselor cerebrale este precară, pentru a lua măsuri cât mai din timp, dacă este cazul.
Din perspectiva medicinei tradiţionale chineze, accidentul vascular este corelat cu o stare de implicare excesivă, obsesie de control a situaţiilor externe de viaţă (ce nu pot fi influenţate la voinţă) sau cu un efort ce depăşeşte posibilităţile organismului, lipsit de planificare înţeleaptă. Dacă persoana este în plus, lacomă, neglijentă cu propria persoană, incapabilă să îşi controleze apetitul şi meniul zilnic, neatentă la consecinţele gesturilor ei (alcoolul şi tutunul nu sunt în nici un caz substanţe hrănitoare pentru corp), iată că avem toate premizele să apară această boală, care ajunge să limiteze drastic posibilitatea de mai face acţiuni greşite.
Cum îl poate ajuta medicina alternativă pe un bolnav care a avut deja un astfel de eveniment? În primul rând, prin recomandări ale unor alimente şi suplimente cu potenţial neuro-regenerator, nutritiv, antioxidant, ce pot ajuta la refacerea neuronală. Suplimentele precum lăptişorul de matcă, polenul crud, tinctura de propolis, cătina, măceşele, coenzima Q10, gelul de aloe, pot fi un suport trofic important pentru regenerare. De asemenea, unele plante care au rol reglator asupra circulaţiei sângelui, se pot asocia în scheme complexe de tratament. De exemplu, plante precum gotu kola (Centella asiatica), ginkgo biloba, brahmi (Bacopa monnieri), jatamansi (Nardostachys jatamansi), ashwagandha (Withania somnifera) sau shatavari (Asparagus racemosus) se pot adăuga la o schemă de plante româneşti, ce conţine urzică, brusture, coada-şoricelului, talpa-gâştei, traista-ciobanului, păducel, sulfină, lumânărică, tei. Este doar un exemplu de formulă, ce trebuie adaptată la particularităţile fiecărui pacient, vizând tratarea tuturor problemelor sale.
De asemenea, procedee precum acupunctura sau apiterapia (care foloseşte cantităţi mici de venin de albine) pot realiza o reechilibrare a circulaţiei în meridianele energetice, menită să contribuie în scurt timp la recuperarea deficitului motor. La acestea se poate adăuga administrarea formulelor de plante Meridian Stăpânul-Inimii şi Ficat, precum şi realizarea unor proceduri ayurvedice, stabilite de medicul specialist. De asemenea, administrarea suplimentară a 2-3 linguriţe zilnic, de Argint şi Aur coloidal, poate contribui la recuperarea mai rapidă. Argintul are un bun efect anticoagulant, iar Aurul ajută la restabilirea bunei funcţionări a circulaţiei locale.
Aceste metode expuse mai sus, se pot realiza şi preventiv, înainte de a ajunge sa ne confruntam cu o problemă atât de gravă, precum un accident vascular. Alături de grija pentru o alimentaţie cât mai sănătoasă şi pentru mişcare în aer liber, o idee excelentă este realizarea periodică a unor exerciţii care cresc fluxul de sânge spre zona creierului. Este vorba despre aşa-numitele posturi inverse, care trebuie practicate sub supravegherea unui specialist, pentru a nu exista riscuri de accidente. Ele presupun plasarea, pentru scurt timp, a capului, în poziţie mai aproape de sol decât restul corpului. Fluxul de sânge va fi direcţionat astfel spre creier, iar circulaţia la acest nivel va fi îmbunătăţită. Exerciţiile nu trebuie realizate de către cei în vârstă, cu vase de sânge fragile, sau care au avut deja probleme. Cu cât asemenea exerciţii vor fi realizate periodic, cu perseverenţă, de la vârste tinere, cu atât vom preveni instalarea unor boli vasculare grave la nivelul creierului.
Dr. Cristina Pavel
Specialist medicină de familie, apiterapie-fitoterapie-aromaterapie, acupunctură, homeopatie