Aportul de apă este foarte important pentru buna funcţionare a tuturor organelor din corpul nostru. Apa este indispensabilă în metabolismul celular şi intră în compoziţia plasmei şi a lichidului interstiţial, ajutând la transportul elementelor nutritive şi la eliminarea tuturor deşeurilor din ţesuturi. Unele organe au un conţinut mai mare de apă (inimă, creier, rinichi), altele, ceva mai redus (ţesut adipos, oase), iar nevoile lor de alimente hidratante sunt diferite. Necesarul lichidelor diferă în funcţie de zona geografică în care ne aflăm, de temperatură şi de anotimp. În general, trebuie să existe un echilibru între aport şi eliminări, astfel încât necesităţile vor fi mai mari când este cald (vara sau când ne aflăm într-o zonă tropicală sau deşertică) şi se pierd mai multe lichide prin transpiraţie (de exemplu, în caz de efort fizic intens sau dacă munca se desfăşoară la temperaturi crescute) sau prin alte căi (diaree, vărsături, febră etc.) În perioadele reci, nu transpirăm atât de mult şi nu pierdem lichide, dar vom avea totuşi nevoie de alimente solide sau lichide, cu temperaturi crescute (nu reci). Pot fi şi situaţii când necesarul de apă creşte: la persoane vârstnice, gravide sau care alăptează, când se iau medicamente diuretice sau în cazul bolilor precum diabet zaharat, litiază renală, hipercolesterolemie, infecţii urinare, hipercoagulabilitatea sângelui.
De obicei, când suntem deshidrataţi, poate apare sete sau senzaţie de gură uscată, dar pot apare şi alte manifestări, precum: oboseală, somnolenţă, stări de ameţeală, dureri de cap, uscăciunea pielii, urina foarte concentrată, intens colorată, senzaţie de disconfort la lumină.
Cu toate că nu există formule universale pentru necesarul de apă, acesta depinzând de starea fiecăruia şi de nivelul de hidratare, există anumite indicaţii de calcul al cantităţii de apă pe care are trebui să o bem, în funcţie de greutatea corporală. Cel mai sensibil la deshidratare este organismul sugarului şi copilului, acolo existând şi pericole mari când se pierd lichide prin diaree sau vărsături. Astfel, se consideră că sugarul ar trebui să bea cam 150 ml/kgcorp, iar copiii, 50 ml/kgc. Necesarul pentru adulţi este aproximat la 30 ml/kg corp, astfel încât un adult de 70 kg va trebui să bea zilnic minim 2 litri de lichide.
Există anumite alimente sau băuturi ce ne pot hidrata mai bine şi altele care ne pot deshidrata. Astfel, cele mai “hidratante” se dovedesc a fi apa şi ceaiurile (inclusiv cele băute în scopuri medicinale), siropurile (de exemplu, siropul de mentă, care este şi răcoritor, sau siropul de ţelină), fructele sau legumele foarte zemoase (pepeni, castraveţi, roşii, salată, piersici, struguri, portocale). Alte alimente hidratante sunt: laptele dulce şi laptele bătut, fructele şi sucurile de fructe mai puţin zemoase, precum: mere, zmeură şi fructe de pădure, căpşune, curmale, sau legumele precum dovlecei, salată, pătrunjel. Un conţinut mai mic de apă au celelalte fructe şi legume (cu excepţia celor deshidratate), cerealele (porumb), alte lactate (smântână, iaurt).
Alimentele care ne pot deshidrata sunt cele cu conţinut redus de apă, dar bogat în grăsimi, cele care ne fac sete şi consumă din apa din corp spre a putea fi asimilate: cerealele coapte, sărăţelele, biscuiţii uscaţi, măslinele, mâncărurile foarte iuţi sau acre, băuturile alcoolice.
În realitate, deshidratarea este prezentă în populaţie într-un procent mult mai mare decât se consideră în prezent. Ea se poate afla la originea mai multor disfuncţii şi patologii, precum tulburările de coagulare, hipertensiunea arterială, hiperaciditatea gastrică, constipaţia, astmul, alergiile, migrenele, perturbări ale mecanismelor de adaptare la temperatura ambiantă, deficite hormonale sau de producere a neurotransmiţătorilor, tulburări ale somnului, stres, anxietate, depresie, tulburări de memorie, acumulări de substanţe reziduale în corp, litiază renală, sclerodermie. Așsadar, ori de câte ori ne simţim obosiţi fără motiv, iritabili, nervoşi şi ne ard obrajii, e posibil ca simplul consum al câtorva pahare de apă să se dovedească a fi vindecător.
Apa, alături de oxigen şi de glucoză, este foarte importantă pentru funcţionarea normală a creierului şi pentru transmiterea influxului nervos. De asemenea, având în vedere importanţa prezenţei apei în fenomenele de coagulare a sângelui, putem spune că un nivel corespunzător de hidratare previne infarctul, accidentele vasculare şi trombozele – boli care au o incidenţă foarte mare în prezent. Unii cercetători (Dr. F. Batmanghelidj) descriu şi mecanisme prin care deshidratarea poate contribui la apariţia cancerului.
Toate aceste date ne conduc spre o singură concluzie: nu trebuie să neglijăm să consumăm apă suficientă, deoarece astfel ajutăm corpul să funcţioneze la parametri optimi şi evităm îmbolnăvirile.
Dr. Cristina Pavel
Specialist medicină de familie, apiterapie-fitoterapie-aromaterapie, acupunctură, homeopatie
