Anumite întrebări pe care şi le pune astăzi medicina alopată, privind modul cum funcţionează unele organe, cum apar bolile şi cum ar trebui ele tratate diferenţiat, îşi pot găsi cu uşurinţă un răspuns în perspectiva înţeleaptă oferită de sistemul Ayurveda, creat cu mii de ani în urmă. Ştiinţa modernă ajunge astăzi să redescopere şi să valideze lucruri care erau deja cunoscute şi aplicate cu succes în trecut.
Acest fapt înseamnă că, dacă apelaţi pentru o problemă de sănătate la un specialist în medicină tradiţională indiană, aveţi şanse mari să vă rezolvaţi într-un timp scurt, fără a utiliza medicamente la care aţi putea avea reacţii adverse. În cele ce urmează, vă voi oferi câteva exemple care să arate cât de valoroasă este contribuţia conceptelor ayurvedice în înţelegerea şi tratarea bolilor, cu aplicaţie particulară la afecţiunile intestinale.
Sistemul Ayurveda descrie intestinul subţire ca fiind locul unde se manifestă predominant acţiunea transformatoare a energiei Focului, care descompune alimentele complexe în principii nutritive, ce sunt apoi absorbite. Intestinul gros, în schimb, este locul unde se manifestă predominant acţiunea principiului Aerului, exprimată preponderent şi la nivelul sistemului nervos. Legătura dintre intestinul gros şi creier a fost sesizată şi de medicină în trecut, dar nu i s-a dat o importanţă foarte mare, cu toate că multe medicamente prescrise pentru bolile colonului erau de fapt medicamente cu acţiune la nivelul sistemului nervos. Astăzi, există o ramură separată a Gastroenterologiei (ştiinţa tratării afecţiunilor intestinale), numită Neuro-gastroenterologie, care studiază axa intestin-creier, legătura dintre sistemul nervos şi nervii intestinali. Într-un interviu publicat în ziarul „Viaţa medicală”, Prof. Dr. Dan Dumitraşcu, de la UMF „Iuliu Haţieganu” din Cluj Napoca, preşedintele Societăţii Române de Gastroenterologie şi Hepatologie, vorbeşte despre rezultatele ultimelor cercetări în domeniu, despre dificultăţile din tratarea bolilor intestinale şi la direcţiile de dezvoltare urmărite de această disciplină medicală. Citind acest interviu, putem face corelaţii extrem de utile şi interesante între concluziile ştiinţifice şi metodele practice ayurvedice de tratament.
Ştiinţa modernă a descoperit că în tubul digestiv există foarte mulţi neuroni şi hormoni endocrini şi a supranumit tubul digestiv „al doilea creier”. Serotonina, mediator implicat în reglarea stărilor emoţionale (considerată esenţială pentru a putea trăi stări de mulţumire şi fericire şi a îndepărta depresia), este prezentă 95% nu în creier, ci în intestin! Putem concluziona, aşadar, că mulţumirea şi fericirea noastră sunt strâns legate de buna digestie, absorbţie şi eliminare a alimentelor ingerate. Observând importanţa acestui neurotransmiţător în funcţionarea intestinală, cercetătorii au testat medicamente care acţionau asupra receptorilor de serotonină, dar acestea s-a dovedit că au avut multe efecte secundare şi au fost apoi abandonate. Oare dacă s-ar fi folosit metode naturale care să crească serotonina, care ar fi fost răsunetul asupra bolilor intestinale?
Se vorbeşte apoi, foarte mult, în medicina alopată, despre rolul florei intestinale normale în protejarea intestinului faţă de inflamaţie şi de efectele toxice ale unor compuşi ce pot rezulta din digestie. Ba mai mult, cercetările susţin că modificarea florei intestinale normale este implicată în apariţie bolilor neurologice şi.psihice, precum boala Parkinson şi autismul. Cercetările pe animale au demonstrat că dacă se schimbă flora intestinală, şoarecii pot deveni anxioşi. De asemenea, alte studii susţin că flora intestinală perturbată poate fi unul din mecanismele ce stau la originea declanşării bolilor autoimune. În infecţiile grave intestinale, cum ar fi cea cu Clostridium difficile, specialiştii alopaţi vorbesc de tratarea prin transplant de materii fecale, menit să reechilibreze flora patogenă. Dacă s-ar aplica măcar câteva remedii api-fitoterapeutice (cum ar fi tinctura pentru armonizarea Meridanului Intestin Subţire sau Intestin Gros sau produsele apicole) în această situaţie, lucrurile s-ar putea regla mult mai uşor şi la costuri mai mici.
De asemenea, în tratarea aşa-numitului „sindrom de intestin iritabil”, există mai multe necunoscute. S-a observat că modul de manifestare al bolii este variabil de la persoană la persoană şi se urmăreşte clasificarea în „fenotipuri”, care duce apoi la aplicarea unei terapii personalizate. Se consideră că intestinul iritabil apare în urma perturbării axei intestin-creier. Constatând insuccesul tratării acestei boli cu medicamente, medicii urmăresc acum o abordare prin prisma medicinei psihosomatice, vizând reacţiile psihice pe care le are omul afectat de o boală intestinală.. Studiile comparative pe mai multe populaţii au arătat că bolnavii români se sperie, se îngrijorează şi suferă mai mult când au o problemă, decât cei de alte naţionalităţi.
Medicina Ayurveda completează în mod minunat aceste dileme medicale actuale, încadrând bolnavii în 3 tipologii constituţionale, de care se ţine seama atunci când se elaborează tratamentul. Aşadar, „fenotipurile” căutate de gestroenterologi pot fi descrise de tipologiile ayurvedice.
Aplicând în practică aceste noţiuni simple, putem obţine rezultate rapide, cu condiţia ca pacientul să coopereze şi să facă tot ce i se spune. Sisitemul Ayurveda vine, în plus, şi cu terapii originale, numite Pancha Karma, care pot trata rapid bolile intestinale, şi le şi pot preveni, dacă există persoane cu predispoziţii la un anumit tip de afecţiune.
Dr. Cristina Pavel
Specialist medicină de familie, apiterapie-fitoterapie-aromaterapie, acupunctură, homeopatie
