Până nu demult glucoza era prietenul nostru. Cunoscută ca fiind cea mai la îndemână sursă de energie,
depozitată în principal în ficat și mușchi sub forma unor molecule ușor de desfăcut astfel încât să
beneficiem de o sursă de energie rapidă, ușor de folosit în condiții de efort fizic sau intelectual această
micuță moleculă nu a fost considerată niciodată un pericol și, cu excepția persoanelor cu diabet zaharat,
restul populației considera că nu are motive să se teamă de vreun impact negativ al consumului de
alimente cu zahăr (pentru că despre ele este vorba).
Când vorbim despre glucoză nu vorbim doar despre dulciuri sau băuturi carbogazoase dulci. Acelea pot fi
evitate cu ușurință de cei ce doresc să fie sănătoși, pentru că pe acelea le cunoaștem cu toții. Faptul că un
pahar mare de Coca Cola conține 6 linguri de zahăr nu mai este secret pentru nimeni.
Consumul de glucoză (indiferent de forma sub care o consumăm) determină apariția creșterilor bruște ale
glicemiei numite spike-uri glicemice.
Când spun glucoză mă refer la două categorii de alimente.
Prima grupă de alimente este reprezentată de amidonoase (amidonul este din punct de vedere chimic un
lanț de molecule de glucoză legate între ele într-un anumit mod) și acestea sunt pâinea, orezul, pastele
făinoase, ovăzul și cartofii iar a doua grupă, care conține dulciurile propriu zise ce conțin zaharoză sau
molecule de glucoză individuale (dulceața, fructele dulci, sucurile de fructe și legume dulci, zahărul
adăugat în cafea sau ceai și altele).
De cele mai multe ori le consumăm împreună sub formă de fursecuri, plăcinte dulci, chec, tort etc.
Atunci când mâncăm cantități mari din aceste alimente glucoza pe care acestea o conțin se absoarbe în
sânge și atunci este momentul când apare acel spike glicemic ce poate fi înregistrat obiectiv cu ajutorul
unor dispozitive numite monitor de glucoză.
S-a constatat că 80% din populația lumii ”civilizate” are spike-uri glicemice de mai multe ori pe zi și,
atenție, mă refer la persoane ce nu suferă de diabet zaharat. Aceste variații ale valorilor glicemiei repetate
de mai multe ori pe zi sunt cauza unui număr foarte mare de dezechilibre și boli de la acnee la
perturbarea sănătății mentale și de la sindromul ovarelor polichistice la infertilitate. Și lista ar putea
continua.
Dacă avem rar astfel de spike-uri glicemiei și ele nu sunt foarte intense (adică mâncăm ceva moderat
dulce și în cantitate nu foarte mare) nu este o problemă.
În momentul în care glucoza ajunge în cantitate mare în sânge și nivelul glicemiei ”explodează”, în
organismul nostru se petrec trei fenomene patologice: ”oboseala” cronică la nivelul mitocondriilor,
îmbătrânirea accelerată și eliberarea de insulină. Acestea trei sunt pricipalele consecințe ale
hiperglicemiei brusc instalate și cu valoarea înaltă denumită spike glicemic.
Mitocondriile sunt denumite ”fabrica” celulelor. Ele sunt organite microscopice situate în citoplasma
celulară care au sarcina de a produce energie iar rolul lor principal este de a transforma moleculele de
glucoză în energie ce este ulterior folosită de întreg organismul.
Concluzia logică a acestor informații este că pentru a avea multă energie este necesar să furnizăm multă
glucoză mitocondriilor.
Această mecansim funcționează însă pentru cantitățile de glucoză pe care mitocondriile le pot procesa. La
persoanele care consumă mai multă glucoză decât poate procesa organismul lor mitocondriile sunt
copleșite de cantitatea prea mare de glucoză și, nemaifăcând față, nu mai procesează glucoza iar
persoanele respective deși consumă ”resursa” de energie, care este glucoza, totuși suferă de oboseală
cronică și, încet-încet se îngrașă. Glucoza, nemaiputând fi folosită ca resursă energetică deoarece sistemul
este ”inundat”, este stocată sub formă de grăsime, în general la nivelul abdomenului.
În astfel de situații băgăm repede ceva dulce în gură în speranța de a ne crește energia pe moment,
acțiune ce blocehază și mai tare lanțul de obținere a energiei conducând treptat la instalarea unui sindrom
de oboseală cronică.
Persoanele care se trezesc obosite dimineața au tendința de a consuma ceva dulce (suc de fructe, dulceață,
cafea îndulcită etc.) dar senzația care apare imediat nu este o creștere a energiei ci o stare de plăcere ce
este determinată de secreția de dopamină din creier, secreție de dopamină ce este stimulată tocmai de
prezența glucozei în sânge. Obținem deci plăcere dar fără energia de care avem de fapt nevoie.
În afară de aceasta mitocondriile înecate de prea multă glucoză produc radicali liberi despre care știm că
ne îmbătrânesc și ne îmbolnăvesc prematur.
Al doilea fenomen care se petrece când avem un spike glicemic este fenomenul de glicare care este un fel
de ”coacere” a celulelor provocată de glucoză. Acest fenomen de coacere este de fapt un fenomen de
uscare și îmbătrânire a țesuturilor ce devine vizibil la vârste înaintate când țesuturile noastre capătă o
culoare maronie și se usucă. Pielea se ridează odată cu înaintarea în vârstă și organele interne, deși nu le
vedem, îmbătrânesc și ele și se deteriorează.
Al treilea fenomen ce se produce atunci când mâncăm ceva dulce este eliberarea de insulină din pancreas.
Insulina este hormonul care scoate excesul de glucoză din sânge restabilind nivelul normal al glicemiei.
Atunci când mâncăm ceva dulce se petrec două fenomene ce se succed cu rapiditate. Primul fenomen este
absorbția glucozei din intestin cu creșterea consecutivă a glicemiei (acel spike despre care vorbim) care
este urmată în timp foarte scurt de eliberarea din pancreas a cantității de insulină necesară refacerii
glicemiei normale. Insulina scoate glucoza din sânge și o depozitează sub formă de glicogen în ficat și
mușchi și sub formă de trigliceride în țesutul adipos. Glicemia scade brusc și apare senzația de foame pe
care noi, din obișnuință, o potolim cu ceva dulce. Se creează astfel un cerc vicios care ne îndreaptă cu
pași repezi către apariția rezistenței la insulină și a diabetului zaharat.
Această secreție rapidă, în cantitate mare și repetată de insulină are, în timp, două efecte nefaste: apariția
rezistenței la insulină și a diabetului zaharat.
Felul în care organismul nostru gestionează aceste spike-uri glicemice depinde de mai mulți factori: de
nivelul de stres, de cât de bine am dormit cu o noapte înainte,de cât de hidratati suntem atunci când
mâncăm dulciuri, de microbiomul intestinal, de bagajul nostru genetic, de masa musculară pe care o
avem, de câtă grăsime avem, la femei e importantă și perioada ciclului menstrual în care se află și tot așa.
Micul dejun dulce: provoacă ceață mentală, stare de oboseală, crește apetitul pentru dulciuri și modifică
nivelul glicemiei și al insulinei pentru tot restul zilei.
Rezolvarea acestor fenomene patologice se poate face fără să renunțăm la alimentele preferate. Glucidele
nu sunt rele prin ele însele, ba din contră, sunt principala sursă de energie folosită de corpul nostru. Cu
excepția a inimii care folosește acizi grași pentru a-și îndeplini funcția de pompă de sânge, toate celelalte
țesuturi sunt dependente de glucidele pe care le consumăm. Totul e să știm cum să le consumăm corect,
fără a ne produce dezechilibre.
În ultimii ani din ce în ce mai mulți oameni, mai ales cei din domeniul medical, sunt preocupați de
menținerea sau restabilirea stării de sănătate. Aceștia au elaborat mai multe diete și metode prin care să
ne atingem acest scop. Dintre toate informațiile studiate mi-au atras atenția anumiți pași pe care îi putem
urma în modul în care ne alimentăm fără să ne schimbăm propriu-zis dieta dar prin care să reușim să
mâncăm tot ce ne place fără să ne dăm peste cap metabolismul prin aceste creșteri bruște și repetate ale
glicemiei.
Acești pași sunt (i-am numit pași pentru că pot fi integrați treptat în comportamentul nostru alimentar):
- Pasul care mie mi se pare cel mai important este acela de a ne alege alimentele nu în funcție de
numărul ci de calitatea caloriilor pe care ni le furnizează. Putem consuma un covrig care conține 500 de
calorii sau câteva chiftele de năut care conțin tot 500 de calorii. Covrigul conține doar amidon și zahăr,
nu ne hrănește la modul real. Doar ne crește gligemia și insulina și ne trezim înfometați după maxim
treizeci de minute. A doua opțiune este, evident, cea sănătoasă deoarece ne aduce proteine de calitate,
grăsimi sănătoase și fibre, dacă producătorul a pus și verdeață în rețetă.
- Micul dejun proteic: ouă, lactate, pudre proteice, nuci, soia alături de care să avem și grăsimi sănătoase
(ulei presat la rece, unt clarificat, avocado etc.) la care putem adăuga, de gust, o cantitate mică de alimente
cu amidon (pâine, cartofi, etc)
- Consumul de oțet diluat: 1 lingură de oțet într-o cană cu apă cu zece minute înaintea principalei mese a
zilei. Acidul acetic din oțet interacționează cu enzimele digestive (reducând viteza cu care acestea desfac
moleculele de amidon în molecule de glucoză), scade spike-ul glicemic și spike-ul de insulină cu până la
30% și are impact asupra grăsimii abdominale și a nivelului de colesterol și glucoză din sânge.
- Consumul de alimente crude, verzi la începutul fiecărei mese. Fibrele din alimentele verzi
”căptușesc” peretele intestinului, încetinesc absorbția glucidelor în sânge și ca atare scad spike-ul
glicemiei și al insulinei în sânge.
- Mișcarea după masă (ex. plimbarea, dansul etc). Activitatea musculară direcționează glucoza din
sânge către masa musculară împiedicând apariția spike-ului glicemic, a senzației imperioase de
foame la scurt timp după ce am mâncat și stocarea excesului de glucoză sub formă de grăsime.
- Consumul alimentelor în ordinea corectă: fibrele (alimentele verzi) la începutul mesei urmate de
proteine și grăsimi sănătoase apoi alimentele dulci și amidonoasele (făinoasele, orezul și cartofii)
la sfârșitul mesei. S-a constatat că ”ordonarea” în acest fel a alimentelor scade spike-ul glicemic
cu 75%.
- Consumul dulciurilor și a amidonoaselor împreună cu fibre sau proteine sau grăsimi. De exemplu
în loc să mâncăm pâine goală mâncăm pâine cu brânză, sau cu avocado sau cu un pahar de iaurt.
- Consumul de-a lungul zile de gustări ce conțin proteine și grăsimi sănătoase. Atunci când ni se
face foame între mesele principale e bine ca în loc să mâncăm o piersică sau fursecuri dulci să
consumăm cipsuri de soia cu avocado, sau conopidă la aburi cu un pic de unt.
- Consumarea dulciurilor ca desert, adică la sfîrșitul unei mese, nu în loc de masa propriu-zisă.
- Consumul fructelor integrale bine coapte nu deshidratate sau confiate, nu sub formă de sucuri sau
smoothiuri pentru a consuma și fibrele din fructe care au un rol protector (aici este indicat regimul
alimentar ideal care previne apariția spike-urilor glicemiei la persoanele sănătoase, nu se referă la
curele de detoxifiere sau la regimurile cu sucuri indicate de medic pacienților care au nevoie de
astfel de sucuri de legume și fructe pentru a se vindeca de o anumită boală).
Într-un experiment realizat în 2019 pe un lot de 2700 de voluntari din 110 țări, cu vârste cuprinse între 20
și 70 de ani s-a folosit metoda adăugării treptate a 4 acțiuni dintre acestea zece (mai exact pașii 2, 3, 4 și
5) pe durata a patru săptămâni consecutive astfel:
Participanților la studiu li s-a indicat ca în prima săptămână (fără a modifica compoziția meselor) să
mănânce zilnic un mic dejun proteic, pentru 4 săptămâni consecutiv.
În a doua săptămână, pe lângă micul dejun proteic pacienții au început să bea o cană de apă în care au pus
o lingură de oțet înainte de masa principală a zilei.
În a treia săptămână toți participanții au început să consume legumele și salatele verzi la începutul mesei
în loc să le consume simultan cu celelalte alimente iar în a patra săptămână au adăugat un interval de timp
în care, după masa principală a zilei, au ales să facă un pic de mișcare în loc să se așeze pe canapea la
televizor sau să se culce.
Rezultatele obținute în urma acestui experiment (pentru că nu a fost un studiu clinic) rezultatele obținute
au fost uimitoare.
90% dintre participanți au raportat: scăderea poftei de a consuma dulciuri (”craving”), mai multă energie,
creșterea calității somnului, ameliorarea calității pielii, a echilibrului hormonal, a stării emoționale și
îmbunătățirea parametrilor clinici și paraclinici la participanții la studiu care aveau diabet zaharat iar 40%
dintre participanții la studiu care și-au propus la începutul studiului să scadă în greutate au reușit să dea
jos din kilogramele în exces.
Toate aceste rezultate au dovedit, pe lângă studiile clinice realizate în ultima perioadă, importanța
comportamentului alimentar inteligent și a faptului că nu doar ce mâncăm dar și felul în care mâncăm ne
poate ajuta să ne menținem starea de sănătate.
Având în vedere dorința noastră a tuturor de a ne păstra cât mai mult starea de sănătate, vigoarea și pofta
de viață vă invit să faceți aceste foarte mici schimbări în stilul demneavoastră de viață și să vă bucurați
de rezultatele obținute.
Dr. Mihaela Diculescu – medic specialist de Medicină de Familie, Atestat Apifitoterapie și Acupunctură.
Centrul Naturist de Sănătate Steaua Divină- București – tel 021/2331950, mobil 0733014160
www.clinicasteauadivina.ro
