Bolile infecţioase ale copilăriei pun adesea părinţilor multe probleme, mai ales dacă recidivează. Unii părinţi chiar îl presează pe medic să le prescrie antibiotice, chiar şi atunci când nu e cazul. Unele boli infecţioase pot să nu răspundă la un anumit antibiotic sau cauza poate să nu fie bacteriană, şi în aceste situaţii ar fi indicat să aplicăm de la început un tratament cu o viză mai largă, care să fie bine suportat şi să aibă un spectru mai mare de acţiune. Dar unde să găsim aşa ceva? Bineînţeles că în natură, pentru că ea are soluţie la toate…

O colegă îmi povestea recent despre un copil de 3 ani, internat în spital în stare gravă, cu pancreatită, amilaze şi transaminaze mari, căruia medicii nu ştiau ce să-i mai facă. După ce au încercat toate tratamentele posibile, doreau să îi facă şi teste genetice, extrem de costisitoare, dar care, oricum, nu ar fi putut contribui la îmbunătăţirea situaţiei clinice. În acest context dramatic, ea le-a propus părinţilor un tratament cu produse apicole (sub formă de amestec) şi cu Argint coloidal, iar aceştia, din fericire, au acceptat. Într-un timp foarte scurt, copilul s-a înzdrăvenit şi nu a mai fost necesară administrarea nici unui alt medicament. Iar acesta este doar un mic exemplu care ilustrează puterea antiinfecţioasă şi imunostimulatoare a remediilor naturale.

Aproape toţi părinţii care au „curajul” să le dea produse apicole (polen, miere, propolis, lăptişor de matcă) copiilor cu imunitate scăzută vor avea surpriza plăcută de a nu mai fi nevoiţi să meargă cu ei la doctor atât de des. Produsele apicole corectează imunitatea perturbată, dar sunt şi nutrienţi de prima clasă, ce pot corecta rapid o anemie sau carenţele de vitamine şi minerale. Fireşte că dozele şi proporţiile trebuie stabilite individual, după problemele fiecăruia, iar schema rămâne s-o facă medicul apifitoterapeut.

În realitate, paleta de efecte vindecătoare ale medicinei alternative în bolile infecţioase ale copilăriei este chiar mai largă. În afara produselor apicole, arsenalul terapeutic mai are şi alte resurse terapeutice excepţionale. La copii mai mari putem folosi şi plantele medicinale, la cei mai mici trebuie să găsim modalităţi atractive de preparare şi administrare a remediilor, pentru că altfel vom rămâne cu tratamentul neluat. Un exemplu de amestec tonic şi energizant pentru copii este amestecul Vitalizant-energizant pentru copii, care cuprinde atât plante medicinale, cât şi fructe şi produse apicole. Acest amestec poate ajuta la recuperarea poftei de mâncare. Dacă nu este suficient, mai putem adăuga la tratament şi puţin sirop de cătină cu miere.

Dar ce ne facem cu copiii mai mici, care nu pot înghiţi remediile? Există şi pentru ei soluţii? Copiii foarte mici sunt mult mai sensibili la agenţii infecţioşi, dar şi la factorii de mediu şi trebuie să îi protejăm suplimentar, deoarece o febră prea mare le poate afecta centrii nervoşi. În general, medicina alopată apelează la medicamente antiinflamatoare şi antitermice administrate sub formă de supozitoare. Cu ajutorul medicinei natruriste putem folosi ceva mult mai plăcut din toate punctele de vedere: uleiurile esenţiale. Atenţie, unele uleriuri nu se folosesc la copii pentru că pot produce convulsii, alergii, intoxicaţii! Uleiurile mai blânde, cum sunt, de exemplu, cele de pin, măghiran, lavandă sau ylang-ylang (în doză foarte mică, de 3-4 picături), pot calma rapid criza de tuse sau durerea de cap a bebeluşului. Ele se vor aplica diluate într-un ulei-bază uşor încălzit (ca să nu dea senzaţie de rece la atingere), cum ar fi uleiul de sâmburi de struguri, cu care se face masaj uşor pe piept, pe spate şi pe tălpi. Pentru infecţii respiratorii virale, dar şi pentru micoze ale pielii, se pot folosi şi uleiul de tea-tree şi uleiul de palmarosa, diluate, aplicate sub formă de masaj. În cazul otitelor, putem aplica ulei de lavandă diluat în jurul urechilor, iar în caz de gripă, câteva picături de ulei de eucalipt diluate. Atenţie, uleiul nu trebuie să ajungă în ochi!

Uleiurile volatile sunt de un mare ajutor şi în bolile eruptive contagioase (oreion, scarlatină, rujeolă, varicelă). Uleiul de tea-tree şi palmarosa, diluate, de asemenea, în ulei gras, sunt cele mai indicate. Ele se vor aplica de 3-4 ori pe zi, pe torace şi membre. Leziunile necicatrizate se pot tampona cu argint coloidal. Pentru eczeme uscate şi zone care se descuamează, putem folosi ulei de geraniu şi de trandafir, diluate în ulei de germeni de grâu. Bineînţeles că trebuie să folosim doar uleiuri esenţiale de calitate şi nu fracţiuni extrase cu solvenţi chimici, şi trebuie să testăm sensibilitatea pe o mică porţiune de piele, înainte de a realiza aplicarea peste tot. În afara uleiurilor indicate aici, se pot folosi şi alte uleiuri, mai puternice, dar este bine ca acestea să fie stabilite de medic, de la caz la caz.

Aceste tratamente vor fi bine primite de copilul dumneavoastră, mai ales dacă îl şi mângâiaţi cu ocazia masajului, ceea ce va creşte considerabil eficienţa procedeului. Aplicaţiile de uleiuri esenţiale trebuie să dureze cât ar fi durat normal o administrare orală: 7-10 zile, sau, în cazul bolilor eruptive, chiar 2-3 săptămâni. Ele protejează copilul de suprainfecţii şi complicaţii.

 

Dr. Cristina Pavel

Specialist medicină de familie, apiterapie-fitoterapie-aromaterapie, acupunctură, homeopatie

 

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *