Ştiaţi că stările, gândurile şi emoţiile noastre pot fi „traduse” la nivel microscopic prin fenomene chimice sau electrice care au loc la nivelul neuronilor? Neurofiziologia sistemului nervos este un subiect fascinant. Cercetătorii au descris mai multe substanţe („neuromediatorii”) care activează anumite căi de transmitere nervoasă şi stimulează, astfel, anumite zone din creier asociate cu funcţii precise, dar şi cu stări şi reacţii complexe. Prezenţa acestor substanţe este absolut necesară, ele ducând, la fel ca într-un computer, informaţia dintr-o parte în alta a sistemului şi conectând diverse zone ale creierului între ele. Principalii neurotransmiţători sunt: acetilcolina, aminele biogene (dopamina, noradrenalina, serotonina), aminoacizii (acidul gamma-aminobutiric- GABA şi glutamatul) şi neuropeptidele (encefalinele, somatostatina, vasopresina). Nivelul fiecăreia din aceste substanţe poate fi crescut sau scăzut prin prezenţa altor substanţe (agonişti sau antagonişti), ele având un rol esenţial în buna desfăşurare a proceselor neurologice. Importanţa neuromediatorilor este dată de faptul că în întreg sistemul nervos există receptori pentru aceste substanţe, iar atunci când mediatorul se cuplează la receptor, încep să fie activate căile sale specifice (ca şi cum s-ar deschide dintr-o dată, toate uşile) şi au loc în bune condiţii toate mecanismele implicate în funcţiile nervoase superioare.

            Acetilcolina influenţează funcţiile legate de memorie şi cunoaştere, inclusiv reprezentarea tridimensională a obiectelor în spaţiu. Nivelul său în creier scade foarte mult în cazul bolilor degenerative în care apar deteriorări grave ale memoriei şi recunoaşterii obiectelor, cum este demenţa Alzheimer. De aceea, în această boală se recomandă administrarea de precursori de acetilcolină, cum ar fi lecitina şi colina. Ele se găsesc din abundenţă în alimente precum: lapte, ouă, grâu integral, soia, linte, mazăre, fasole mung, varză, alune, arahide, drojdie de bere.

            Dopamina este un mediator cu rol foarte important în desfăşurarea activităţii motorii; de aceea, în boala Parkinson, în care nivelul de dopamină scade, apar mari probleme în desfăşurarea mişcărilor (lentoare, tremurături, rigiditate). Un nivel normal de dopamină asigură o viteză normală de reacţie la diferiţi stimuli. În schimb, suprastimularea acestei căi neuronale printr-un exces de dopamină, ar putea duce la comportamente bizare, excentrice, la gândire excesivă şi delirantă şi emoţii foarte puţine (cum se întâmplă în schizofrenie). Se consideră că dopamina este esenţială în apariţia stărilor de determinare, motivare, plăcere, euforie, perseverenţă, de aceea este una din substanţele ,,cheie” necesare creierului pentru a avea stări de mulţumire şi fericire. Tot dopamina are un rol important şi în funcţia sexuală şi libidou, acţionând mai ales la nivelul centrului activităţii sexuale din hipotalamus. Deci, ea este principala substanţă care ne îndeamnă să facem dragoste. Dopamina se produce în creier, pornind de la aminoacizii fenil-alanină şi tirozină. Dopamina urmează un ciclu de transformare chimică, din ea formându-se apoi noradrenalina şi în final adrenalina.

            Noradrenalina are un rol foarte important în menţinerea dispoziţiei (deficitul său duce la stări de depresie), în concentrare şi atenţie, dar şi în învăţare şi memorare. Ea este produsă de glandele suprarenale, ajutând la reglarea tensiunii arteriale scăzute şi la contracţia inimii şi a muşchilor netezi din organele interne, care realizează digestia, tranzitul intestinal şi diferitele mişcări imperceptibile care au loc în interiorul organelor.

            Serotonina (5-hidroxi-triptamina) este o amină biogenă cu rol în creşterea sensibilităţii la şocuri (ne ajută să fim „cu ochii în patru”, precauţi, când e nevoie de o atenţie sporită). Se consideră că, asemenea adrenalinei, ea ne ajută să ne adaptăm în situaţii de stres. Când avem prea puţină serotonină, putem deveni iritabili, agresivi şi violenţi sau se pot manifesta chiar tendinţe suicidare. Un nivel normal de serotonină ne ajută să nu fim depresivi, să avem un somn profund şi o memorie bună. Efectul său este cumva antagonist cu cel al dopaminei, ea inhibând centrul sexual hipotalamic şi deci, scăzând libidoul. Cu toate acestea, unii cercetători o numesc „hormon al fericirii şi mulţumirii”, spunând că este implicat în chimia dragostei. Ea este sintetizată în organism, pornind de la aminoacidul esenţial triptofan. Creierul feminin, supus fluctuaţiilor hormonale, produce mai puţină serotonină decât al bărbatului, ceea ce predispune femeile la depresie şi tulburări de somn şi dispoziţie. Pentru a combate aceste neajunsuri, ele trebuie să consume cantităţi mai mari din alimentele care conţin precursori naturali de serotonină: ciocolată, lapte, banane, cartofi, orez.

            Acidul gamma-aminobutiric (GABA) are efecte anticonvulsivante şi sedative. Acidul glutamic şi aspartic au, la nivelul sistemului nervos, roluri în cunoaştere şi memorare.

Dintre neuropeptide, encefalinele sunt substanţe cu efecte analgezice, asemănătoare cu morfina, iar somatostatina are rol în procesele de memorare.

Cum putem creşte nivelul acestor substanţe în creierul nostru, mai ales când apar simptome de deficit? În general, deficitele neuromediatorilor devin evidente, prin apariţia diverselor probleme neurologice şi de comportament, iar medicina alopată tratează aceste probleme prin medicamente de sinteză, care au, însă, destule reacţii secundare. Una din modalităţile lipsite de riscuri este consumul de suplimente naturale care sunt precursoare ale neuromediatorilor, mai ales ale dopaminei şi serotoninei, considerate ca având un rol ,,cheie” în apariţia şi manifestarea stărilor de fericire.

Sursele naturale de fenil-alanină sunt: drojdia de bere, soia, mazărea, fasolea, lintea, seminţele de floarea-soarelui şi de susan, germenii de grâu şi de secară, ovăzul, arahidele şi migdalele, unele lactate şi brânzeturi. Tirozina se găseşte, şi ea, în aceleaşi alimente: drojdie, brânză parmezan, soia, mazăre, alune. În lanţul chimic de sinteză a dopaminei, din tirozină se formează L-dopa (dihidroxifenilalanină), iar din aceasta, dopamină. L-dopa natural se găseşte în păstăile şi seminţele de bob (Vicia faba), o specie de fasole consumată mai ales în lumea arabă. Dacă vrem să consumăm acest aliment, trebuie să fim precauţi la început şi să ne testăm toleranţa, deoarece există unele persoane care nu au enzime care să îl digere, şi la care poate apare anemie hemolitică în urma includerii sale în alimentaţie.

În afara acestor neuromediatori, se consideră că în apariţia stărilor de fericire, un rol important îl au şi endorfinele, substanţe naturale produse în corp, care scad percepţia durerii şi anxietatea şi îmbunătăţesc imunitatea. Ele sunt produse natural în corp, în timpul exerciţiilor fizice, masajului sau meditației, când râdem sau când facem dragoste, dar şi atunci când suntem expuşi la lumină puternică. De asemenea, se consideră că ardeiul iute şi ciocolata pot creşte nivelul nostru de endorfine şi, ca urmare, stările de fericire.

În concluzie, stările noastre psihice sunt dependente de felul în care funcţionează creierul nostru şi le putem transforma în bine, prin realizarea acelor activităţi şi prin consumul acelor alimente ce refac rezervele de substanţe necesare creierului.

Dr. Cristina Pavel

Specialist medicină de familie, apiterapie-fitoterapie-aromaterapie, acupunctură, homeopatie