Albăstrelele sunt un remediu natural eficient în tratarea și vindecarea iritațiilor oculare, precum și în tratarea afecțiunilor rinichilor.

Albăstrelele (Centaurea cyanus) sunt plante anuale cu rădăcina fuziformă, ramificată din care pleacă o tulpină dreaptă, cu muchii, puțin ramificată în partea superioară, având înălțime de 30-100 cm. Frunzele sunt liniare dispuse alternativ și au o culoare alburie datorită perilor mătăsoși prezenți pe suprafața lor. Florile sunt albastre și înfloresc din iulie până în septembrie. Sunt lipsite de miros, au un gust dulceag, ușor astringent. Sunt răspândite în toate țările cultivatoare de grâu și secară.

Pentru uz medicinal, de la albăstrele se adună numai florile de culoare albastră, înlăturându-se cele de culoare alb-roz înainte de uscare pentru a putea fi diferențiate. Recoltarea se face când acestea sunt complet deschise, pe vreme însorită. Uscarea se realizează la soare, în strat foarte subțire.

Compoziție chimică: antocianozide, protocianozide, biflavonoide glicozilate, flavone, substanțe amare (centaurozida), poliholozide, poliine, mucilagii, pectine, tanin, acizi organici, săruri de potasiu și magneziu.

Efecte terapeutice:

– antiinflamator și calmant – sunt folosite curent în tratarea fitoterapeutică a afecțiunilor oculare: cearcăne, pungile de sub ochi, conjuctivite, blefarite, antiinflamator uterin;

– antiseptic și bacteriostatic;

– stimulent digestiv, având utilitate în dispepsii (tulburări fucționale ale digestiei), lipsa poftei de mâncare, prin asociere cu efectul calmant este de ajutor în colicile stomacale și intestinale;

– stimulent hepatic – folosit în asociere cu rădăcina de cicoare;

– diuretic – adjuvant în nefrite, pielonefrite, cistite;

– antidiareic prin proprietățile astrigente;

– hipoglicemiant;

– decongestiv pelvian;

– cicatrizant;

– tonifierea și revigorarea tenului îmbătrânit;

Administrare internă:

Pulberea din flori de albăstrele uscate sunt măcinate fin iar din pulberea rezultată se ia câte o linguriță rasă (1g) de 4 ori/zi, înmuiată cu puțină apă, la intervale regulate, cu minim 30 minute înainte de mese, se ține sublingual 15-20 minute și apoi se înghite cu apă plată. Cantitatea de pulbere nu se râșnește pentru mai mult de 5-7 zile, deoarece se oxidează și se alterează proprietățile. De obicei se folosește în combinație cu alte plante, în funcție de efectul terapeutic urmărit.

Maceratul la rece: se pun 2 linguri de plantă măcinată fin la un litru de apă plată, se ține la temperatura camerei, peste noapte – aproximativ 7 ore iarna și 4 ore vara, apoi se strecoară. Se beau 2-3 căni de macerat la rece peste zi între mese (stomacul să fie mai gol) .

Tinctura de albăstrele: 20 de picături la un pahar mare cu apă, după mese, de 3 ori pe zi în 100 ml apă plată. Tinctura se poate prepara din 20g pulbere măcinată fin și 100 ml alcool de 60-70 grade, lăsate la macerat 10 zile, după care se strecoară. Este adjuvantă în lipsa poftei de mâncare, atonie musculară, urinări dificile, cu dureri, eczeme purulente.

Administrare externa:

Cataplasma din pulbere de albăstrele: se combină 1-2 linguri de pulbere de plantă cu apă plată de izvor, călduță, amestecând până se formează o pastă, care va fi aplicată pe ochii închiși și va fi ținută 10-15 minute; aplicarea pe răni are efect cicatrizant (în acest caz, cataplasma se ține 1-3 ore pe locul afectat).

Apa de albăstrele este un hidrolat blând, având efect de calmare și decongestionare a ochilor iritați, atenuează umflăturile şi oboseala ochilor, calmează pielea iritată, are efect de tonifiere a pielii și de împrospătare în general.

Se folosește: sub formă de compresă pentru ochii iritați, obosiți; ca atare, pentru curățirea pielii sau calmarea arsurilor solare (împreună cu gelul de aloe vera); intră în componența unor loțiuni și emulsii pentru piele, cu efect calmant și reparator.

Dr. Florea Elena Tena Specialist apifitoterapie si aromoterapie