Ce-i face pe oameni să se pună singuri în situații de stress extrem, uneori chiar periculoase pentru viața lor? Psihologii spun că este o reacție la monotonia vieţii de zi cu zi, este dorința de a încerca ceva nou, de a simți emoții puternice, de a trece dincolo de limitele obișnuite ale personalității lor.
Toleranța la situații de stres extrem variază mult, de la o persoană la alta.
Există un tip de personalitate a unor indivizi care sunt mult mai predispuți la dereglarea metabolismului grăsimilor în organism (dislipidemie). Acesta este tipul de comportament A, caracterizat prin: competitivitate excesivă, iritabilitate, agresivitate, obsesia urgenței timpului, insecuritate, nevoie nelimitată de recunoaștere socială și aprobare.
Consecinţele acestui tip de comportament de tip A, pe termen lung, sunt anxietatea, depresia, frustrarea, ostilitatea, precum şi aparitia unor boli psihosomatice care au la bază modificări anormale în metabolismul grăsimilor (dislipidemii, hipercolesterolemii, hipertrigliceridemii): cardiopatii, ateroscleroză, diabet zaharat, obezitate.
Astfel studiile asupra acestor indivizi din grupa A, precum şi asupra acelora asupra cărora s- a exercitat un stres de intensitate crescută, chiar dacă nu fac parte din această categorie (tipul A) evidentiază că:
Colesterolul total precum şi cel LDL (“colesterolul rău”) au valori crescute la indivizii supuşi unui stres psihic intens sau la cei cu comportament de tip A fiind corelate cu stări ca mânia, frica, depresia. Creşterea colesterolului sanguin nu are loc în cazul emoţiilor pozitive trăite de individ.
Trigliceridele sanguine sunt crescute la aceiaşi indivizi cu comportament de tip A, iar la subiecţii normali apar crescute în caz de stres psihic, la fel ca şi acizii graşi liberi din sânge- care provin ca urmare a degradării lipidelor sub influenţa hormonilor de stres (cortizol și catecholamine).
HDL („colesterolul bun”) este scăzut la indivizii supuşi aceloraşi condiţii ca mai sus (este bine de menţionat ca HDL creşte în cazul scăderii in greutate, a abandonării fumatului şi în cazul efortului fizic).
Creşterea cortizolului plasmatic (în cazul stresului psihic cronic) determină creşterea desfacerii lipidelor în acizi graşi şi colesterol, redistribuirea depunerilor de grăsimi, prin aceasta ducând la creşterea nivelului plasmatic al acizilor graşi liberi şi a colesterolului rău şi la apariţia de boli ca: ateroscleroza, obezitatea de tip Cushing, steatoza hepatică.
Care sunt modalitătile de tratament:
Întrucât tratamentul dislipidemiilor generate de stres este unul holistic, ce se adresează mai multor nivele ale ființei, modalitățile de tratament sunt multiple:
Cultivarea stărilor pozitive cum ar fi : iubirea, toleranța, detașarea, compasiunea etc, precum și practicarea meditației, a rugăciunii, practica yoga, precum și tehnicile de relaxare, sunt toate metode prin care putem reduce stresul psihic și face față unor activități din ce în ce mai solicitante ale vieții de zi cu zi.
Plantele medicinale – dintre plantele medicinale tradiționale, utile în tratarea dislipidemiilor datorate stresului, amintim:
– Roinița, cunoscută sub numele ei latin Melissa officinalis, are efecte antispastice sedative calmante și liniștitoare, motiv pentru care este adeseori folosită pentru reducerea stresului și anxietății; de asemenea lavanda, salcâmul, valeriana, hameiul, sunt alte plante utile ca sedative bune și liniștitoare.
– Păpădia, Taraxacum officinale, este una din cele mai cunoscute plante depurative, utilă în caz de hipercolesterolemie (colesterol sanguin crescut peste limita normală);
– Anghinarea, Cynara Scolymus, stimulează functiile ficatului și ale bilei, favorizând arderea grăsimilor și eliminarea produșilor reziduali din organism.
Dieta corespunzătoare – reducerea în dietă a produselor animale, a lactatelor grase, a alimentelor procesate, a zahărului alb și a produselor pe bază de făină albă reprezintă unul din pașii de bază în reglarea nivelului de colesterol sanguin.
Exercițiul fizic – înnot, alergat, mersul pe bicicletă, sunt modalități reale de reducere a stresului și care duc în cele din urmă, când sunt aplicate consecvent, la reglarea valorilor colesterolului și a lipidelor sanguine.
Cum nimeni înafara noastră, nu ne poate dovedi eficiența în tratament, nu ne rămâne decât să punem în practică metodele enumerate și să savurăm deliciile unei vieți trăite în armonie și echilibru.
Notă: Acest articol are doar caracter informativ. Informațiile despre terapiile alternative, plante medicinale sau remedii naturale din acest articol, care pot veni în sprijinul pacientului, nu exclud consultația la medicul specialist. Pentru medicația inclusiv naturistă și folosirea acestor informații în tratamentul bolilor, este indicată consultația la medicul specialist.
DR. VIOLETA PÎRVU
medic specialist medicină de familie, competență ayurveda, apifitoterapie, terapii Panchakarma
Centrul Naturist de Sănătate Steaua Divină- București – tel 021/2331950, mobil 072/6206397 www.clinicasteauadivina.ro, www.terapieholistica.ro
Bibliografie:
Farm. Viorica Istudor- Farmacognozie , Fitochimie și Fitoterapie – Editura Medicală -București
Duke- Handbook of medicinal herbs
Enciclopedia plantelor- Constantin Pârvu
PRODUSE ASOCIATE
Regenerare ficat- capsule
Deprestop- ceai
Silueta- tinctura
Silueta ceai
Silueta capsule
